Zf 24

Romania nu mai beneficiaza de avantajul costurilor mici, care s-a disipat considerabil in perioada 2021-2024 odata cu majorarea costului muncii mai rapid decat productivitatea, iar pentru urmatoarea etapa a convergentei economice este necesara inversarea acestui trend, este una dintre concluziile unei analize realizata de Consilium Policy Advisors Group (CPAG) privind globalizarea si convergenta economica in Europa Centrala si de Est, care analizeaza performanta companiilor cu capital strain si a celor autohtone din Romania, Bulgaria, Cehia, Ungaria si Polonia, in perioada 2021-2024.

Datele arata ca investitiile straine au contribuit la dezvoltarea economiei in ultimii patru ani, dar decalajele de productivitate raman importante. Productivitatea companiilor autohtone este sub productivitatea afiliatelor straine care este sub productivitatea firmelor din tara de origine a acestora. Totusi, dezvoltarea economiei romanesti presupune modernizarea simultana a companiilor cu capital strain si a celor autohtone, prin investitii, tehnologie si cresterea valorii adaugate.

In 2024, filialele straine reprezentau aproximativ 3% din totalul intreprinderilor din Romania, 27% din locurile de munca si generau aproape 41% din valoarea adaugata. Productivitatea acestora era de 1,9 ori mai mare decat cea a companiilor autohtone, in timp ce costul muncii pe persoana ocupata era de 2,2 ori mai ridicat.

Cele mai multe filiale straine provin din Uniunea Europeana, reprezentand 2% din totalul intreprinderilor, 19% din locurile de munca si 29% din valoarea adaugata, fiind de 1,9 ori mai productive si avand dublul costului muncii pe persoana ocupata comparativ cu firmele autohtone.

Cinci tari din UE sunt majoritar prezente Germania, Franta, Italia, Tarile de Jos si Austria, filialele acestora reprezentand 1% din totalul intreprinderilor din Romania, 14% din locurile de munca si 22% din valoarea adaugata. Atat productivitatea muncii, cat si costul muncii pe persoana ocupata in aceste filiale erau dublul firmelor autohtone.

Cu toate acestea, comparatiile internationale beneficiaza de un potential considerabil de crestere. Raportat la companiile straine care opereaza in Germania, Franta, Italia, Tarile de Jos si Austria, firmele straine din Romania ating doar 35% din nivelul de productivitate al acestora, comparativ cu 50% in Cehia, 48% in Polonia si 46% in Ungaria, pe baza unor comparatii sectoriale.

Decalajele sunt deosebit de importante in industria prelucratoare, unde companiile straine asigura aproximativ 51% din ocupare. Analiza indica faptul ca diferentele sunt generate in principal de nivelul mai redus al productiei pe lucrator, evidentiind necesitatea investitiilor in tehnologie, automatizare si activitati industriale cu valoare adaugata mai ridicata.

Intre 2021 si 2024, costul muncii pe persoana ocupata a crescut cu 54% in companiile autohtone, fata de un avans de 39% al valorii adaugate. In cazul companiilor straine, cresterile au fost de 45%, respectiv 28%, in termeni nominali exprimati in euro.

Romania a inregistrat astfel cea mai mare crestere a costului muncii in raport cu valoarea adaugata dintre cele cinci economii analizate. Desi costurile salariale per lucrator raman semnificativ mai reduse decat in Europa Occidentala, diferentele de productivitate diminueaza acest avantaj. Raportat la valoarea adaugata produsa, avantajul de cost al companiilor straine din Romania este de numai aproximativ 3% fata de companiile straine din economiile occidentale analizate.

Cresterea salariilor este un rezultat firesc al convergentei economice, dar sustenabilitatea sa depinde de capacitatea companiilor de a genera mai multa valoare adaugata.

"Investitiile straine si autohtone au avut un rol esential in modernizarea economiei romanesti. Urmatoarea etapa a convergentei are nevoie de accelerarea investitiilor cu inchiderea decalajelor de productivitate prin orientarea lor catre activitati cu valoare adaugata mai mare, de la inginerie si cercetare-dezvoltare pana la tehnologii avansate si procese de productie mai complexe. Doar astfel se poate crea cercul virtuos al viitoarei dezvoltari. Politicile economice, stimulentele pentru investitii si fondurile europene ar trebui orientate cu precadere catre modernizare tehnologica, digitalizare, eficienta energetica si dezvoltarea capitalului uman. Obiectivul este sustinerea cresterii salariilor prin cresterea productivitatii. Romania are nevoie de o convergenta bazata pe competitivitate, inovare si valoare adaugata, care sa se reflecte in cresterea sustenabila a nivelului de trai", a declarat Ella Kallai, Cofondator al Consilium Policy Advisors Group si autoarea cercetarii.

Potrivit unor scenarii ilustrative calculate de CPAG, atingerea a 90% din productivitatea medie a companiilor straine din industria prelucratoare a Cehiei, Ungariei si Poloniei ar putea genera aproximativ 6,7 miliarde de euro in valoare adaugata suplimentara. In paralel, o crestere cu 10% a productivitatii companiilor autohtone ar echivala cu aproximativ 9 miliarde de euro in valoare adaugata suplimentara. Aceste estimari evidentiaza potentialul dezvoltarii simultane a celor doua segmente ale economiei, prin investitii productive, inovare si transfer tehnologic.