Zf 24

Datoria suverana a Romaniei va depasi 60% din PIB in 2026, de la aproximativ 54% in 2024, iar optiunea de a amana consolidarea fiscala a disparut, spun Valentin Tataru, economist sef la ING Bank, si Frantisek Taborsky, EMEA FX & FI Strategist intr-o analiza publicata pe platforma ING THINK.

"Nevoile mari de finantare, veniturile reduse si presiunea agentiilor de rating fac din disciplina fiscala factorul determinant al riscului suveran, schimband narativul tarii de la convergenta la redresare fiscala".

Evolutiile recente ale datoriei au aratat clar pietelor si agentiilor de rating globale ca masurile de consolidare fiscala introduse in 2025 nu au fost doar alegeri politice, ci necesitati matematice. Avand in vedere ca se preconizeaza ca datoria publica va depasi pragul de 60% din PIB - crescand de la aproximativ 54% in 2024 la aproximativ 61,3% pana la sfarsitul anului 2026 (prognoza ING) - optiunea de a amana corectarea a disparut.

"Consideram ca sustenabilitatea datoriei publice a Romaniei depinde acum in totalitate de implementarea consecventa a unui program multianual de ajustare fiscala. Desi riscurile de lichiditate pe termen scurt raman limitate datorita finantarii solide din afara pietei si cererii locale puternice, indicatorii de solvabilitate pe termen mediu, urmariti indeaproape de agentiile de rating, sunt inca sub presiune. Perioada 2026-2027 va fi definita de nevoi de finantare brute ridicate si de obiective de reducere a deficitului strict monitorizate, ceea ce face ca disciplina fiscala sa fie factorul decisiv pentru investitorii care evalueaza riscul suveran al Romaniei".

Valentin Tataru spune ca, timp de multi ani, Romania a beneficiat de un "efect de bulgare de zapada" favorabil, cresterea PIB-ului nominal depasind in mod constant rata implicita a dobanzii la datoria publica. Acest lucru a facut posibila inregistrarea unor deficite moderate fara a creste rata datoriei.

Cu toate acestea, dinamica s-a schimbat drastic in perioada post-pandemica si mai ales in ultimii doi ani. O combinatie de deficite mari (care au atins un nivel maxim de peste 9% din PIB in 2024) si o perioada de rate ale dobanzii mai ridicate au schimbat fundamental situatia.

Printre altele, agentiile de rating au semnalat doua surse principale de vulnerabilitate: deficitul primar persistent si rigiditatea veniturilor.

Avand unul dintre cele mai scazute niveluri ale raportului dintre impozite si PIB din UE (de obicei in jur de 27%-28%), capacitatea reala de rambursare a Romaniei pare mult mai slaba decat sugereaza raportul dintre datorie si PIB.

In consecinta, spune economistul sef al ING Bank, sustenabilitatea datoriei nu mai poate fi asumata. Depasirea pragului de 60% din PIB atrage o supraveghere mai stricta si elimina tamponul fiscal care permitea anterior Romaniei sa absoarba socurile prin simpla contractare a unor imprumuturi suplimentare.

Necesarul de finantare al Romaniei pentru 2026 si 2027 este substantial, determinat de necesarul brut de finantare (GFN) ridicat. GFN cuprinde deficitul bugetar plus datoria scadenta care trebuie refinantata.

In 2026, se preconizeaza ca GFN va ramane la un nivel ridicat, de 265-275 miliarde lei (aproximativ 13,5% din PIB), alimentat de un deficit inca mare, de aproximativ 6,0-6,5 % din PIB, si de o concentrare puternica a scadentelor din emisiunile pe termen scurt in perioada volatila 2022-2024.

Pentru a gestiona aceasta sarcina fara a creste randamentele, Trezoreria efectueaza o schimbare radicala in profilul sau de emisiuni: reducerea dependentei de euroobligatiuni, saturatia interna si accentul pe retail, alaturi de finantarea non-piata.

Astfel, dupa emisiuni externe record in 2024-2025, se preconizeaza ca volumul euroobligatiunilor in 2026 va scadea la aproximativ 10 miliarde euro (de la 17 miliarde euro in 2025). Acest lucru ar trebui sa contribuie la mentinerea performantei pietei secundare si la prevenirea cresterii spread-ului fata de omologii sai.

Desi bancile interne raman lichide, expunerea lor la datoria suverana este deja ridicata, iar Trezoreria va continua sa apeleze la economiile gospodariilor prin programele Tezaur si Fidelis. Aceste instrumente de retail s-au dovedit a fi un pilon stabil, desi nu neaparat mai ieftin, de finantare, diversificand baza detinatorilor fata de fluxurile volatile ale portofoliilor straine.

Un factor de stabilizare crucial pentru 2026-2027 este dependenta de surse non-piata. Intrarile semnificative din imprumuturile din PNRR si finantarea specifica legata de aparare (SAFE) actioneaza ca un substitut pentru datoria de pe piata, mai scumpa. Chiar si intr-un scenariu de baza conservator, 2026 ar trebui sa fie un an record pentru Romania in ceea ce priveste intrarile de fonduri UE.

"Luand in considerare toate sursele, ne asteptam la intrari de minimum 15 miliarde euro. Desi nu toate pot fi considerate finantare pentru Trezorerie, consideram ca, chiar si intr-un scenariu usor conservator, am putea vedea aproximativ 5,5 miliarde euro din fondurile UE acoperind o parte din nevoile de finantare pentru 2026".

Pe termen scurt si mediu, pana cand se va castiga o incredere solida in intentiile fiscale pe termen lung ale autoritatilor, Romania va continua probabil sa se confrunte cu presiuni asupra ratingului, intrucat agentiile de rating vor mentine probabil o abordare de "asteptare si observare" in 2026.

Economistul ING Bank considera ca o imbunatatire a ratingului este putin probabila, avand in vedere nivelul datoriei, iar obiectivul principal este de a evita o retrogradare la statutul de junk. In acest moment, ratingul de investitii este mentinut doar datorita credibilitatii traiectoriei de reducere a deficitului.

"Consideram ca agentiile vor dori sa se convinga de neutralitatea politica a datoriei. Dimensiunea costurilor serviciului datoriei (numai platile de dobanzi vor depasi 3% din PIB in 2026) inseamna ca orice guvern viitor va avea o marja de manevra fiscala limitata. In aceasta situatie, consolidarea fiscala ar trebui sa fie un proiect multianual care sa transcenda ciclurile electorale".