Business international

Cand pe 20 ianuarie presedintele SUA Donald Trump a amenintat cu noi taxe vamale opt state europene care s-au impotrivit planurilor lui de a anexa Groenlanda, dolarul american a luat-o simtitor in jos, accelerandu-se o tendita vizibila la moneda americana in ultimul an. Cand Donald Trump a declarat recent ca este "grozav" ce se intampla cu dolarul, ca deprecierea nu este ceva de ingrijorat si ca este buna pentru afaceri, moneda s-a depreciat si mai mult si a atins cel mai scazut nivel din ultimii patru ani.

In ultimul an, cea mai raspandita moneda din lume si-a pierdut 10% din valoare. La acest lucru a contribuit faptul ca in ultima vreme au aparut asa numitele iesiri de capital antiamericane, eforturi ale investitorilor internationali de a-si diversifica portofoliile astfel incat sa-si reduca expunerea la activele denominate in dolari. Ei fug de fapt de datoriile imense ale Americii, de incertitudinea provocata de politicile presedintelui american si de tensiunile geopolitice.

In acest an, aceste iesiri s-au accelerat, in folosul activelor europene. Cand investitorii vand dolari si cumpara euro, dolarul se depreciaza. Donald Trump n-a ascuns niciodata ca unul din instrumentele prin care vrea sa stimuleze economia americana sa creasca este deprecierea dolarului. O moneda slaba face exporturile mai competitive ca pret pe pietele internationale.

Insa importurile se scumpesc pe piata interna. Trump nu mai vrea importuri in SUA. Vrea productie locala cat mai multa. De asemenea, presedintele face presiuni asupra bancii centrale americane, Fed, sa reduca dobanzile pentru a ieftini creditul. Cei patru alesi ai sai care concureaza pentru a prelua conducerea insitutiei dupa debarcarea lui Jerome Powell sunt adepti ai dobanzilor mici. Cand o banca centrala diminueaza dobanzile, de regula moneda nationala se depreciaza. Sunt toate conditiile pentru ca tendinta de slabire a puterii dolarului sa continue. Multi se intreaba daca nu cumva lumea asista la prabusirea regelui dolar. Statele emergente din BRICS vor si fac eforturi pentru dedolarizarea partii lor din lume, efectuand din ce in ce mai multe tranzactii si schimburi in monedele lor. Dintre ele, se remarca yuanul Chinei. La dedolarizare se alatura si europeni. Un fond de pensii danez isi vinde tot portofoliul de titluri americane de datorie, ceea ce este de inteles avand in vedere presiunile puse de Trump pe Danemarca pentru cedarea Groenlandei. Suma este mica, 100 de milioane de dolari, dar este un semnal, pentru unii. Potrivit Bloomberg, investitorii europeni detin actiuni americane de 10.400 de miliarde de dolari, adica 49% din actiunile americane din portofoliile strainilor.

Fondul Monetar International, o institutie cu sediul la Washington, dar avand-o la conducere pe bulgaroaica Kristalina Georgieva, a anuntat recent ca se pregateste pentru scenarii neconventionale pentru pietele financiare globale, inclusiv pentru posibilitatea ca increderea in activele denominate in dolari sa scada din cauza ingrijorarilor in crestere ale investitorilor, potrivit Euractiv.

Cu alte cuvinte, FMI, gardianul financiar al lumii, se pregateste pentru posibilitatea ca investitorii sa incerce sa scape rapid si masiv de activele in dolari. Este vorba de evenimente care inainte pareau de neinchipuit, a explicat Georgieva. Prin urmare, asista lumea la sfarsitul hegemoniei dolarului? Din titlurile alarmiste de pe diferite site-uri de interes pentru investitorii marunti sau din afirmatiile unor finfluenceri reiese ca da sau ca cel putin moneda americana a intrat intr-o faza periculoasa. Analistii mai seriosi sunt mai prudenti cu afirmatiile.

Sefa FMI a reamintit tendinta de durata a declinului ponderii dolarului in rezervele de moneda straina la nivel global, de la 72% in 2001 la sub 57% in prezent. Dedolarizarea se intampla, dar dolarul este inca rege. Seful de la UBS chiar a spus ca nu exista inca alternativa la dolar, ca fara dolar nu se poate. Exista opinia, impartasita si de BCE, ca slabiciunea dolarului este o oportunitate de neratat pentru ascensiunea euro.

Georgieva a spus ca UE ar trebui sa accelereze emisiunile de datorii comune pentru a oferi investitorilor active sigure ca alternativa la aur si la titlurile americane de trezorerie. "Ar crea ceea ce se cere: o oferta mai mare de titluri europene pe care oamenii le pot cumpara, detine si folosi", a explicat ea, adaugand ca un astfel de efort ar ajuta si la reducerea decalajului de investitii si ar sprijini cresterea economica.

Problema este ca deprecierea de durata a dolarului cu puseuri de accelerare produce dezechilibre la nivel international. Poate crea tensiuni in sistemul financiar global. Spre exemplu, in timp ce dolarul scade, yenul creste fata de moneda americana, ceea ce ar putea forta banca centrala a Japoniei sa intervina. Datoria acestei tari pe pietele internationale este intr-un echilibru fragil. Se vorbeste de risc mare de criza japoneza.

De asemenea, daca euro se apreciaza prea mult, devine toxic pentru economia europeana. Fata de dolar, euro este acum la cel mai ridicat nivel de dupa mijlocul anului 2021. Euro puternic ii va dezavantaja pe exportatori, si asa nauciti de razboiul taxelor vamale pornit de SUA, si va influenta inflatia.

BCE a dat deja de inteles ca este ingrijorata de aprecierea rapida a monedei unice europene fata de dolar si a avertizat ieri ca aceasta tendinta poate impinge si mai jos inflatia, care si asa este pe cale sa coboare sub tinta de 2% a institutiei. Deprecierea dolarului va influenta politica monetara din zona euro, fortand BCE sa scada dobanzile.