×

100 de locuri de vizitat

Morile de la Rudaria, in patrimoniul UNESCO, inca folosite de localnici

Morile de la Rudaria, in patrimoniul UNESCO, inca folosite de localnici

Pe un drum secundar inspre comuna Eftimie Murgu din judetul Caras- Severin, aflata pe Valea Almajului, se gasesc morile de apa de la Rudaria, un complex mulinologic inclus in patrimoniul UNESCO, care la inceputul anilor 2000 a fost restaurat de Muzeul "Astra" din Sibiu, pe bani europeni. Este cel mai mare parc cu mori de apa din Romania si din sud-estul Europei, intinzandu-se pe o distanta de trei kilometri.

Pana in anul 1970, localitatea Eftimie Murgu de azi se numea Rudaria, dupa numele raului ce trece prin localitate, insa numele localitatii s-a schimbat dupa celebrul revolutionar pasoptist, avand in vedere ca acesta s-a nascut aici.

Turistii vin aici pentru a vedea morile de apa care dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

In anul 1874 erau 51 de mori, insa acum sunt 22 de mori, aflate de o parte si de alta a drumului, pe cursul raul Rudaria. Una cate una, cele disparute au fost inundate de apele raului. Morile sunt construite exclusiv din lemn si au sisteme hidraulice primitive.

Apa raului este directionata spre partea de jos a morii, pentru a invarti o roata mare de fier, care, la randul ei, invarte roata de piatra care macina grauntele in interiorul morii. Cele doua roti sunt conectate cu o bara metalica.

Morile sunt functionale, iar oamenii din sat inca macina graul ori porumbul aici. Tabele cu programarea familiilor la macinat pot fi vazute la intrare.

Unele mori au usile incuiate, dar in altele turistii pot intra pentru a admira sistemul de functionare. Pot fi vazute pietrele de moara, dar si urme ale granelor macinate aici.

Fiecare moara are un nume: "Rosoanea", "Moara cu Tunel", "Moara din Tarina", "Viloanea", "Indaratnica dintre Rauri", "Frizoanea", "Popascu", "Batolea". Numele vin fie de la poreclele familiilor din sat, fie dupa cate o legenda a locului.

Dintre toate, se remarca "Indaratnica dintre Rauri" deoarece roata acesteia functioneaza in sens invers acelor de ceasornic. Mai mult decat atat, aceasta moara era locul unde inteleptii satului se adunau sa ia cele mai importante decizii pentru comunitate.

Morile de apa de la Rudaria pot macina, fiecare dintre ele, pana la 140 de kilograme de graunte intr-o ora, atunci cand sunt puse in functiune la maxima capacitate. Scartaitul pietrei pe graunte parca acompaniaza apa raului care serpuieste de la o moara la alta.

Articole asemanatoare