Capitala de 100

Pornit ca un Observator Astronomic privat, din initiativa amiralului Vasile Urseanu, actuala cladire din Bulevardul Lascar Catargiu, nr. 21, este deschisa tuturor pasionatilor de astronomie si nu numai, care pot vedea, intr-un cadru modern si in direct, dincolo de cerul albastru.

Nascut in 9 ianuarie 1848, la Bucuresti, intr-o familie modesta, Vasile Urseanu a urmat cursurile Liceului „ Sfantul Sava”. In 1868 a absolvit Scoala militara de ofiteri de infanterie din Bucuresti, cu gradul de sublocotenent, fiind apoi repartizat in corpul Flotilei.

Dupa ce a activat ca ofiter pe navele „Romania” (1869-1870) si „Stefan cel Mare” (1870-1872), Vasile Urseanu, ajuns deja locotenent, a plecat la studii in Franta, la Scoala Navala din Brest. Acest lucru s-a datorat interventiilor generalului Emanoil Florescu (ministru de Razboi intre 1871 - 1876) pe langa guvernul de la Paris. Excelentele aptitudini l-au ajutat insa pe Vasile Urseanu sa fie acceptat in scoala de aplicatii a marinei franceze, prin intermediul careia a ajuns in diverse locuri, precum Insula Sfanta Elena, Capul Bunei Sperante sau portul Rio de Janeiro.

Intors in tara in 1974, a fost inaintat la gradul de capitan si a primit comanda navei „Romania”, de la bordul careia a executat marsuri de instruire pe Marea Neagra si Dunare. Un an mai tarziu a devenit comandantul navei „Stefan cel Mare”. Dupa izbucnirea Razboiului de Independenta, in 1877, Vasile Urseanu a comandat bateriile „Elisabeta” si „Mircea”, in fruntea carora a atacat oasea turca la Vidin, fiind decorat apoi cu ordinul „Steaua Romaniei”. Tot in timpul Razboiului de Independenta al Romaniei a organizat detasamente de nave comerciale pentru trecerea trupelor dincolo de Dunare, iar ulterior a fost trimis in misiune diplomatica pe langa Printul Milan Obrenovici al Serbiei. Dupa terminarea razboiului, a supravegheat construirea, pe santierele din Londra, a mai multor nave de razboi, printre care celebrul bric „Mircea”, fiind primul comandant al lui.

Bricul Mircea (primul), construit integral din lemn, a functionat intre 1882 si 1944

Vasile Urseanu si-a continuat activitatea in marina pana in 1900, inaintand in grade, comandand mai multe nave, printre care celebrul crucisator „Elisabeta”, la bordul caruia a navigat prin Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Marea Nordului si Marea Baltica, in cea mai lunga calatorie intreprinsa de o nava de razboi romaneasca. In plus, a fost unul dintre fondatorii primei Societati Nationale de Navigatie Maritima, fiind ales membru in Consiliul de Administratie al acesteia, dar a facut si eforturi considerabile pentru infiintarea marinei comerciale romanesti.

La inceputul secolului XX, fiind trecut in rezerva la cerere, Vasile Urseanu a decis sa se dedice celeilalte mari pasiuni – studierea astrelor. Ales presedintele Societatii Astronomice Romane „Camille Flammarion”, in 1908, amiralul Vasile Urseanu a promis ca va construi un observator pentru cei pasionati. S-a tinut de promisiune si din bani proprii a construit imobilul care a devenit un observator.

„In Observator a adus o luneta Zeiss de 15 cm in diametru. Nu pare mult, este cat o pizza mica, dar pentru o luneta este buna. Ea a fost folosita pana la moartea amiralului. Luneta, impreuna cu terasa Observatorului si chiar cladirea in sine au fost folosite pana la moartea amiralului”, a afirmat, intr-un interviu acordat Descopera.ro, Adrian Sonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Observatorul lui Vasile Urseanu era unul privat, dedicat pasionatilor, amatorilor de astronomie, nu cercetatorilor, acestia din urma mergeau la cel din Dealul Filaretului, actualul Institut Astronomic al Academiei Romane.

Construita de arhitectul I. D. Berindei intre anii 1908 – 1910, cladirea in forma unei corabii are sculptate de jur imprejur motive marine. „Daca ne uitam de afara inspre cladire, vom vedea ca motivele ... avem niste delfini, avem un zeu al marilor, avem motive marine. Este clar ca el si-a facut cladirea cu gandul la mare, la profesia lui principala. Nu avem motive astronomice pe cladire. Insa, exista cupola care putem spune ca este cel mai mare motiv astronomic, ceea ce arata ca aceasta casa este un observator. Amiralul avea o terasa destul de mare pe care se putea sta si de pe care se putea observa cerul. Langa terasa se afla o camera circulara cu un fel de cupola de metal care se roteste, cu o trapa de metal care se ridica si in interior avem luneta, care este o luneta grea. Era pusa pe o contragreutate foarte, foarte grea. A fost ridicata cu macaraua. Totul a fost comandat din Germania, cupola plus sistemul de orologerie si luneta, clar aceasta cladire a fost Observator astronomic si observatorul amiralului,” specifica Adrian Sonka.

Un barbat inalt, impozant, cu barba, cu un trecut ilustru de navigator si resurse financiare considerabile pentru vremea respectiva, amiralul Vasile Urseanu nu a locuit niciodata in imobilul pe care l-a construit ca observator. „Cu astronomia s-a ocupat pe mare, desigur, pentru ca marinarii trebuie sa cunoasca unde se duc daca vor sa ajunga undeva, si a facut-o dupa aia la pensie. Noi, din pacate, nu avem foarte multe informatii despre observatiile care s-au facut pe vremea aceea aici, pe vremea amiralului, pana in 1926. Avem doar cateva articole scrise in revista Orion in care se spune: «Ne-am intalnit, ne-am uitat la Luna prin luneta amiralului, am urmarit de atatea ori...». Avem niste informatii, dar destul de rare. Nu avem documentele amiralului aici, la Observator. E ciudat, ai casa omului, ai luneta omului, dar nu ai o hartie de a sa”, precizeaza astronomul.

Dupa donatie, Observatorul a fost transformat in Pinacoteca

Dupa moartea amiralului, in anul 1926, sotia sa Ioana incepe demersurile pentru a dona imobilul municipalitatii Bucuresti, conform dorintei testamentare a lui Urseanu, lucru care se intampla in 1933. Astfel, pe placa comemorativa din interiorul cladirii sunt sapate in marmura cuvintele: “Dupa o viata de munca si credinta, au daruit acest lacas ca sa fie adapost de arta si prilej de inaltare sufleteasca”. Deasupra acestor cuvinte se afla portretul familiei Urseanu realizat de pictorul Camil Ressu, tabloul aflandu-se acum intr-un proces de restaurare.

Dupa donatie, cladirea a adapostit Pinacoteca Municipala, iar componentele de baza ale lunetei lui Urseanu, refractorul Zeiss, au fost pastrate impachetate in subsolul cladirii.

„Dupa ce amiralul a murit, au venit niste ani mai ciudati, cand aici au functionat alte institutii, mult spus institutii, si s-a redeschis, in 1950, cladirea ca Muzeu al Stiintelor Experimentale. Atunci aveam pasionati de astronomie, Matei Alexescu. Este cunoscut de noi, nu de altcineva. Ne-a ajutat pe toti cu cartile sale si cu sfaturile pe care le avea acolo. A redeschis Observatorul ca Muzeu al Stiintelor Experimentale care functiona si ca Observator Astronomic. Exista si o expozitie cu diferite artefacte astronomice si fotografice pana cand, dupa cativa ani, activitatea fiind foarte intensa, ei aveau pe vremea aceea mai multi vizitatori decat avem noi acum, au redeschis o expozitie cu observatii proprii. Avem perioada aceea care a durat mult timp, vreo 10 – 20 de ani. Intre timp s-a mai schimbat si regimul, s-au mai schimbat si alte lucruri si aici a fost cabinet de educatie materialist – stiintifica, o expozitie legata de cucerirea spatiului si de astronomie si, in paralel, Observator Astronomic. Mereu aici am avut Observator Astronomic, din 1950”, afirma Adrian Sonka.

Renovat si reconsolidat, Observatorul lui Urseanu a devenit unul modern

In 2013, Observatorul Astronomic a fost inchis pentru consolidare, restaurare si reabilitare, printr-un program REGIO. Odata cu redeschiderea, in noiembrie 2016, Observatorul Astronomic a fost dotat cu un telescop mult mai performant decat cel al amiralului, comandat special pentru latitudinea de acolo.

„In locul lunetei amiralului, care era destul de veche, adusa aici in 1910, nu se mai preta publicului destul de pretentios care vede pe multe site-uri, ca si al vostru, imagini cu planete si cu alte obiecte, am luat un telescop de 40 cm diametru, pe care l-am montat in cupola, in locul lunetei”, adauga astronomul de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Luneta veche de mai bine de un secol nu a fost aruncata, ea poate fi admirata acum de afara, de pe strada Amiral Vasile Urseanu, unde a fost expusa la unele dintre ferestre.

Observatorul Astronomic a mai fost dotat si cu o luneta pentru observatii solare, precum si cu un alt telescop de 40 cm, amplasat pe terasa de pe acoperis.

„Avem mai multe instrumente. Bineinteles ca le folosesti pe toate atunci cand ai fenomene deosebite, in rest sunt de ajuns doua sau trei instrumente”, precizeaza Adrian Sonka.

Telescopul din cupola ii ajuta pe specialistii de la Observator sa faca si cercetare, acestia lucrand in prezent la o harta a planetei Marte, dar monitorizeaza si pata rosie de pe planeta Jupiter.

Panourile moderne si interactive, telescoapele si terasa au atras in primele trei luni ale anului 2018 circa 5.700 de vizitatori la Observatorul Astronomic, in contextul in care in intreg anul de dinaintea inceperii lucrarilor de consolidare si modernizare au fost circa 9.000 de vizitatori. Dincolo de animatiile astronomice de la etajul doi, vizitatorii care urca pe frumoasa scara interioara de lemn a amiralului admira si vitraliile multicolore si desenele de pe tavanul de la etajul 1 al cladirii, care imbina elementele marine cu cele de astronomie veche.

„Noi avem aici doua camere, cu expozitie, in care ne aflam acum, si mai avem terasa si cupola. Practic, sunt patru spatii mititele in care au venit foarte multi oameni. Mai avem si un planetarium digital, cu prezentari ca la cinema, la ore exacte, si toate aceste spatii care impreuna cu angajatii, cei patru care sutem aici pe specialitate, am reusit sa aducem foarte multi oameni. Pentru noi este destul de mult. De exemplu, in sala asta, sambata de obicei sau vinerea, nu mai ai loc sa te misti. Oamenii stau, se uita, ating tot felul de chestii, se imping in panouri, cu toate ca le spunem sa nu o faca. Mai avem inca o sala si apoi urca la observatie. Este o experienta completa, sa spun asa, pentru ca vii si vezi ceva ce se cunoaste pana in prezent si ai si tu ocazia sa vezi cu ochiul, prin telescop, ceva ce este pe panouri”, incheie Adrian Sonka, astronom Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Deschis de miercuri pana duminica, Observatorul Astronomic este singurul muzeu din Bucuresti unde, timp de trei zile pe saptamana (de joi pana sambata), cei care vor sa ii treaca pragul o pot face si seara, ultima ora de intrare fiind 21:15. Toti acestia pot participa la observatii astronomice nocturne.