Politic-Social

Aproape patru din zece profesori din Romania se gandesc frecvent sa renunte la cariera didactica, peste jumatate spun ca se confrunta des cu situatii stresante la locul de munca, iar unul din sapte prezinta risc de burnout. Sunt concluziile "Barometrului starii de bine a profesorilor din Romania", un studiu realizat pe un esantion national de 1.518 cadre didactice din invatamantul preuniversitar. Raportul, elaborat de InIm Institute si Frappe Digital, a analizat sanatatea, nivelul de stres, satisfactia profesionala si factorii care influenteaza starea de bine a profesorilor, comparand rezultatele acestora cu cele ale medicilor de familie si ale populatiei urbane active. Peste jumatate dintre profesori spun ca sunt stresati Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este nivelul ridicat de stres resimtit de cadrele didactice. Potrivit cercetarii, 51% dintre profesori spun ca s-au confruntat frecvent cu situatii stresante in ultimele patru saptamani. Procentul este mai mare decat in cazul medicilor de familie (45%) si aproape dublu fata de populatia urbana activa (26%). Stresul este resimtit mai puternic de: femei (52%, fata de 40% in cazul barbatilor), profesorii din mediul urban (53%, fata de 48% in mediul rural), cadrele didactice din gimnaziu (56%) si liceu (53%), profesorii din Bucuresti, unde nivelul de stres ajunge la 59%, cel mai ridicat din tara. Un profesor din sapte prezinta risc de burnout Studiul arata ca 14% dintre profesori se afla intr-o zona de risc ridicat de burnout, comparativ cu 10% dintre medicii de familie. Cele mai vulnerabile categorii sunt profesorii cu varsta sub 45 de ani (19%), profesorii din Bucuresti (19%), profesorii care predau la gimnaziu (17%). Manifestarea cea mai frecventa este epuizarea emotionala, raportata foarte des de 18% dintre profesori, peste dublul nivelului inregistrat in randul medicilor de familie (11%). Aproape patru din zece profesori vor sa plece din sistem Poate cea mai ingrijoratoare statistica a raportului este legata de intentia de a abandona profesia. 38% dintre profesori spun ca se gandesc frecvent sa renunte la invatamant. Procentul urca la 44% pentru categoria de varsta 30-44 de ani, 48% in Bucuresti si 43% in randul profesorilor de gimnaziu. Autorii studiului spun ca aceasta intentie este strans legata de frecventa situatiilor stresante si de suprasolicitarea birocratica. Profesorii iubesc ceea ce fac, dar nu reusesc sa pastreze echilibrul Raportul evidentiaza si un paradox. Desi 39% dintre profesori declara un nivel foarte ridicat de satisfactie fata de munca lor - un rezultat comparabil cu cel al medicilor de familie (36%) -, numai 33% considera ca au un echilibru bun intre viata profesionala si cea personala. In populatia urbana activa, acest procent este de 55%. Cele mai afectate sunt femeile si profesorii cu varste intre 30 si 44 de ani, categorie aflata adesea in perioada in care trebuie sa impace solicitarile profesionale cu responsabilitatile familiale. Profesorii din gradinite si scolile primare stau mai bine Diferentele dintre nivelurile de invatamant sunt evidente. Profesorii din gradinite si ciclul primar raporteaza niveluri mai ridicate de satisfactie profesionala, un echilibru mai bun intre munca si viata personala, mai putin stres, o stare de bine superioara. In schimb, cele mai dificile rezultate sunt inregistrate in randul profesorilor de gimnaziu si liceu, unde nivelurile de stres si burnout sunt cele mai ridicate. Respectul si recunoasterea profesiei raman principalele probleme Cercetarea a utilizat si modelul psihologic SCARF, care masoara cinci dimensiuni ale bunastarii la locul de munca: statut, certitudine, autonomie, apartenenta si corectitudine. Indicele general obtinut de profesori este de doar 33%, iar cele mai slabe rezultate sunt inregistrate la capitolele statut si corectitudine, ceea ce arata ca multi profesori nu se simt suficient apreciati si respectati in societate. Birocratia si suprasolicitarea, principalele nemultumiri Analiza climatului profesional arata ca profesorii apreciaza colaborarea cu colegii si, in multe cazuri, relatia cu managementul scolii. In schimb, cele mai mari nemultumiri sunt legate de volumul mare de birocratie, suprasolicitarea profesionala, salariile considerate insuficiente, relatiile dificile cu parintii, lipsa de motivatie a elevilor. Ce solutii propun autorii studiului Raportul recomanda reducerea poverii administrative, investitii in recunoasterea statutului profesorilor, dezvoltarea competentelor socio-emotionale, introducerea unui sprijin psihologic real pentru cadrele didactice si masuri adaptate in special profesorilor din gimnaziu si liceu, categoriile cele mai afectate de stres si burnout. Totodata, autorii recomanda realizarea periodica a acestui tip de barometru pentru monitorizarea evolutiei starii de bine a profesorilor.