Politic-Social

Datele studiului arata ca 76,4% dintre romani au folosit in ultimul an servicii electronice ale institutiilor publice - un nivel de interactiune care le permite sa evalueze direct cat de eficient functioneaza digitalizarea statului si ce imbunatatiri asteapta de la institutiile publice. Eliminarea drumurilor la ghisee: prioritatea romanilor Pentru romani, digitalizarea inseamna, in primul rand, reducerea birocratiei si eliminarea drumurilor intre institutii, prin procese administrative care pot fi rezolvate integral online. In topul asteptarilor se afla posibilitatea de a depune cereri fara a merge la ghiseu (68,7%), circulatia automata a documentelor intre institutii (61,4%) si interoperabilitatea bazelor de date, care ar elimina necesitatea adeverintelor (57,1%). Cum vad romanii digitalizarea: intre asteptari clare si evaluari critice Romanii asociaza digitalizarea statului cu solutii practice si usor de utilizat: semnatura electronica pentru cetateni si firme (43%), site-uri de prezentare moderne pentru ministere (36,2%) si, intr-o masura mai redusa, prezenta institutiilor pe retelele sociale (17,2%). Cand vine vorba de evaluarea nivelului actual de digitalizare, perceptia este insa rezervata: 65% dintre respondenti considera ca institutiile publice sunt slab digitalizate, in timp ce domenii precum calitatea internetului si digitalizarea firmelor private primesc evaluari semnificativ mai bune. Beneficiile si dezavantajele digitalizarii Studiul arata ca romanii vad in digitalizare un instrument util, dar nu lipsit de riscuri. Printre beneficiile cele mai frecvent invocate se afla reducerea birocratiei (65,3%), economisirea timpului (50,5%) si accesul mai rapid la informatii si servicii (48,7%). In acelasi timp, respondentii semnaleaza si posibile efecte negative, precum impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), riscul disparitiei unor locuri de munca (28,3%) si dependenta tot mai mare de tehnologie (28,1%). Chiar si in contextul avantajelor si dezavantajelor percepute, aproape 73% dintre romani considera digitalizarea un lucru bun sau foarte bun. Ritmul digitalizarii: o nemultumire generalizata 84% dintre romani spun ca ritmul digitalizarii statului este unul lent sau foarte lent. Perceptia indica o dezaliniere clara intre asteptarile cetatenilor si viteza reala cu care avanseaza transformarea digitala in institutiile publice. Nevoia de schimbare: un semnal puternic din partea populatiei Trei sferturi dintre romani (75,8%) spun ca Romania are nevoie de schimbari majore - un indicator clar al presiunii publice pentru modernizare. Aceasta nevoie puternic exprimata se aliniaza cu nemultumirea fata de ritmul actual al digitalizarii: oamenii nu mai vor doar servicii online, ci o transformare reala a modului in care functioneaza statul. Coruptia ramane principala ingrijorare a romanilor Pentru 77% dintre romani, coruptia reprezinta cea mai mare ingrijorare, inaintea starii generale a sistemelor de educatie si sanatate, preturilor ridicate sau razboiului din Ucraina. Contextul sugereaza ca digitalizarea - prin transparenta si procese automatizate - este perceputa ca o solutie directa impotriva acestui fenomen. Increderea in institutiile statului ramane scazuta, insa exista asteptari mari din partea lor Datele arata un nivel ridicat de neincredere in Parlament (53% fara incredere), Guvern (45%) si Presedintie (51%). Primariile se detaseaza usor de acest grup, avand un procent mai mic de neincredere (39%) si un nivel mai ridicat de incredere (24%). Cu toate acestea, romanii atribuie responsabilitatea digitalizarii in mod covarsitor Prim-ministrului si Guvernului (75,5%), urmate la mare distanta de Parlament (41,1%). Actorii privati sau Presedintele sunt perceputi ca avand un rol secundar.