Politic-Social

Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Romania, Spania si Suedia insista sa exploreze ideea trecerii de la unanimitate la majoritate calificata in politica externa a UE, transmite astazi presa europeana. Un grup de 11 tari ale Uniunii Europene si-a unit fortele pentru a cere incetarea vetourilor "obstructive" care au paralizat actiunea externa a blocului comunitar in ultimii ani, argumentand ca principiul cooperarii sincere trebuie sa aiba prioritate. Romania a semnat scrisoarea "Cultura consensului a Uniunii este o sursa importanta a legitimitatii sale. Prin urmare, continuam sa depunem eforturi pentru consens oriunde este posibil", spun tarile intr-o scrisoare adresata Inaltului Reprezentant Kaja Kallas si vazuta de Euronews."Dar trebuie sa ne asiguram, de asemenea, ca aceasta cultura a consensului incurajeaza actiunea comuna, in loc sa o impiedice - altfel vom avea legitimitate, dar nu si forta."Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Romania, Spania si Suedia au semnat scrisoarea. Germania, cel mai mare stat membru, a condus apelurile pentru reforma politicii externe a blocului comunitar. Un stat nu mai poate bloca toata UE "Actiunea externa a Uniunii se confrunta cu un peisaj fundamental schimbat, modelat de concurenta strategica, instabilitatea crescanda si incercarile de a submina ordinea internationala bazata pe reguli", scriu acestia in documentul, trimis si statelor membre care nu au semnat."In acest context, capacitatea Uniunii de a-si apara valorile si interesele depinde de posibilitatea acesteia de a-si mobiliza rapid si eficient greutatea politica, economica si diplomatica colectiva."Conform normelor UE, politica externa este strict guvernata de unanimitate, ceea ce inseamna ca o singura tara poate, in orice moment, sa "lege mainile" celorlalte 26 de state membre. Precedente si ingrijorari Acest tipar s-a repetat in mod repetat in timpul mandatului de 16 ani al prim-ministrului ungar Viktor Orban. Inainte de a pierde puterea in aprilie, Orban si-a indignat in mod regulat colegii folosindu-si puterea de veto pentru a obtine concesii si a-si promova interesele.La inceputul acestui an, el a declansat o criza fara precedent cand a blocat brusc un imprumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, aprobat personal de liderii UE, din cauza unei dispute fara legatura cu Kievul care implica conducta de petrol Drujba. Schimbarea Pe baza lectiilor invatate din anii lui Orban, semnatarii stabilesc cinci principii care, in opinia lor, ar trebui sa ghideze si sa imbunatateasca politica externa comuna a blocului comunitar: Sa sustina principiile cooperarii sincere si solidaritatii reciproce Cresterea utilizarii abtinerilor constructive pentru a inlocui vetourile Abtinerea de a lega deciziile de politica externa de aspecte "substantial fara legatura" Explorarea optiunilor din cadrul tratatelor UE pentru a trece de la unanimitate la majoritate calificata Furnizati "motive vitale intemeiate" pentru a bloca o astfel de miscare "Cadrul legal pentru toate cele cinci principii este deja in vigoare. Depinde exclusiv de noi sa le punem in practica si, astfel, sa ne promovam politica externa", se arata in scrisoare. Ideea activarii asa-numitei "clauze pasarele" din Articolul 31 pentru a trece de la votul cu unanimitate la votul cu majoritate calificata a fost o dezbatere de lunga durata la Bruxelles, care a capatat importanta in urma razboiului Rusiei impotriva Ucrainei. Schimbarea s-ar putea face de la caz la caz, mai degraba decat dintr-o data. (Germania, de exemplu, se opune utilizarii unanimitatii in ceea ce priveste comertul cu asezarile israeliene.) Sustinatorii spun ca acest lucru ar accelera procesul decizional si ar evita vetourile inutile, in timp ce oponentii spun ca ar submina legitimitatea democratica. Statele membre mici considera vetoul un instrument util de ultima instanta pentru a-si apara opiniile si interesele impotriva influentei majoritare a membrilor mai mari. Niciuna dintre tarile baltice nu a semnat initiativa. "Clauza pasarela" a fost descrisa ca o situatie dificila , deoarece trecerea de la unanimitate la majoritate calificata ar necesita unanimitate, ceea ce inseamna ca adversarii ar fi siguri ca vor castiga batalia. Scrisoarea comuna solicita consultari "semnificative" pentru a aborda o potentiala disputa si a ajunge la un compromis.Eforturile de revizuire a politicii externe a UE au castigat teren dupa infrangerea lui Orban, pe care multi o vad ca pe o oportunitate nepretuita ce s-ar putea inchide daca Marine Le Pen, o eurosceptica convinsa, castiga alegerile prezidentiale franceze de anul viitor. Germania si Franta au lansat un plan care ar consolida rolul Inaltei Reprezentante, Kaja Kallas, dar ar plasa-o sub supravegherea directa a presedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.