Economic

Potrivit raportului inaugural al initiativei, numeroase tari cu venituri mici si medii, in special din Africa, transfera acum catre China mai multi bani prin rambursari si dobanzi decat primesc sub forma de finantare noua din partea celei de-a doua economii a lumii. Schimbarea a coincis cu o crestere puternica a finantarii nete din partea institutiilor multilaterale, care au devenit principala sursa de finantare pentru dezvoltare atunci cand sunt luate in calcul iesirile legate de serviciul datoriei. Analiza indica faptul ca finantatorii multilaterali si-au majorat finantarea neta cu 124% in ultimul deceniu si furnizeaza in prezent 56% din fluxurile nete - echivalentul a 379 miliarde de dolari in perioada 2020-2024. "Faptul ca intra mai putine imprumuturi, dar ca imprumuturile vechi din China trebuie in continuare platite - aceasta este sursa iesirilor", a declarat David McNair, director executiv la ONE Data. In 2020-2024, cea mai recenta perioada pentru care exista date, Africa a fost regiunea cu cel mai mare impact: un influx de 30 miliarde de dolari in 2015-2019 s-a transformat intr-un outflow de 22 miliarde de dolari. Ajutorul SUA in scadere in administratia Trump Raportul noteaza ca datele nu includ reducerile care au intrat in vigoare in 2025. Inchiderea Agentiei SUA pentru Dezvoltare Internationala (USAID) in 2025 si scaderea alocarilor din partea altor tari dezvoltate au lovit deja economiile in curs de dezvoltare, in special din Africa, potrivit analizei. McNair a avertizat ca, odata disponibile datele pentru 2025, acestea vor arata probabil o diminuare puternica a fluxurilor de Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare (ODA). In evaluarea ONE Data, tendinta este "un net negativ" pentru tarile africane, pe fondul dificultatilor de finantare a serviciilor publice si a investitiilor. In acelasi timp, reducerea dependentei de finantarea externa ar putea stimula responsabilizarea interna, pe masura ce guvernele se bazeaza mai mult pe resurse domestice. Raportul mai evidentiaza o scadere mai ampla a fluxurilor de finantare bilaterala si a datoriei externe private - evolutii care, potrivit autorilor, ar putea fi accentuate de taierile de ajutor incepand cu 2025.