Zf 24

Romania isi reconfirma statutul de tara meteosensibila, vulnerabila in fata capriciilor iernii. In timp ce camioanele cu marfa raman blocate in coloane interminabile din cauza ninsorilor si a viscolului, generand pierderi in lant pentru retaileri si transportatori, exista un sector pentru care fulgii de nea au culoarea banilor.

O analiza realizata de compania de consultanta Frames scoate la iveala o discrepanta majora: Desi infrastructura cedeaza la prima ninsoare serioasa, firmele care se ocupa de salubritate si deszapezire prospera, afacerile din domeniu dublandu-se in ultimii cinci ani.

Cine pierde si cine castiga cand vine iarna

Pentru mediul de afaceri general, iarna vine la pachet cu costuri uriase. Blocajele rutiere transforma aprovizionarea cu bunuri, in special cele perisabile, intr-o misiune imposibila. Fluxurile comerciale sunt stopate brusc, iar companiile de transport sunt primele lovite, fiind nevoite sa suporte penalizari contractuale pentru intarzieri care nu tin de ele.

Economia pierde, astfel, sume de ordinul milioanelor de euro in fiecare zi in care autoritatile ridica neputincioase din umeri in fata codurilor de vreme rea.

La polul opus, pentru firmele incadrate la codurile CAEN 3811 (colectarea deseurilor) si 8129 (activitati de curatenie si deszapezire), sezonul rece este cel mai profitabil.

Conform estimarilor analistilor de la Frames, cifra de afaceri neta a acestui sector ar putea depasi in acest an pragul psihologic de 10 miliarde de lei.

Evolutia este spectaculoasa: daca in anul 2020 aceste companii raportau un business total de 4,54 miliarde de lei, in 2024 suma urcase deja la 8,27 miliarde de lei.

Profitabilitatea a urmat acelasi trend ascendent, sarind de la 432 milioane de lei in 2020, la peste 653 milioane de lei in 2024.

In 2026, Frames estimeaza ca firmele ar putea raporta un profit net de aproape 1 miliard de lei.

Multi jucatori, putina eficienta

Statisticile arata o explozie a numarului de firme care au mirosit oportunitatea acestor contracte cu statul. Daca in 2010 existau doar 849 de companii active in domeniu, datele recente indica o piata aglomerata de 4.383 de firme, care angajeaza peste 33.000 de oameni. Totusi, cantitatea nu se traduce in calitate.

''Profitabilitatea ridicata a acestor companii nu se reflecta in serviciile prestate. De la salubrizarea oraselor pana la deszapezirea drumurilor judetene, interventiile sunt adesea tardive si ineficiente. Motivul principal este fragmentarea pietei si lipsa capacitatii logistice. Peste 90% dintre aceste firme sunt microintreprinderi, lipsite de forta financiara si de flote auto performante, care ajung sa actioneze haotic'', afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Piata ramane controlata de cativa giganti care domina contractele din marile orase de peste un deceniu.

In topul celor mai puternici jucatori se afla companii precum Supercom SA, cu o cifra de afaceri de peste 642 milioane de lei, urmata de Bin Go Solutions SRL (481,4 mil.lei), Retim Ecologic Service SA (345,7 mil.lei), Polaris M.Holding SRL (282,1 mil.lei) si Romprest Service SA (268,1 mil.lei)

Aceasta concentrare a puterii in Bucuresti-Ilfov, Cluj, Constanta sau Timis lasa restul tarii descoperit, judete precum Harghita, Braila sau Tulcea avand un numar infim de firme de profil, ceea ce explica partial blocajele frecvente din aceste zone.

Potrivit datelor statistice, din totalul de 4383 de firme la nivel national, cele mai multe activau in Bucuresti si Ilfov (960), Constanta (193), Cluj (192), Prahova (166), Timis (162), iar cele mai putine in Harghita (41), Braila (29), Tulcea (28), Covasna (25) si Tulcea (28).

Salubrizarea si deszapezirea, afaceri de viitor

Pentru antreprenorii care cauta o investitie pe termen lung, deschiderea unei firme de salubrizare si deszapezire (coduri CAEN 3811 si 8129) se profileaza ca o afacere de viitor, sustinuta de trei piloni fundamentali: criza climatica, presiunea reglementarilor europene si expansiunea imobiliara privata.

Primul argument, aparent contraintuitiv, este legat de incalzirea globala. Desi iernile devin mai scurte si mai calde in medie, fenomenele meteorologice devin mult mai violente. Episoadele de "vreme severa imediata" - ninsori masive care depun zeci de centimetri de zapada in cateva ore, urmate de inghet brusc - au inlocuit ninsorile lente si constante de altadata.

,,Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbarile climatice cu efectele sale extreme (furtuni, canicula, viscol, ger, zapezi abundente etc.) sunt de natura sa ofere argumentele viabile regandirii strategiilor de interventie in special in zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realitati climatice'', arata analiza Frames.

,,Aceasta schimbare de paradigma forteaza autoritatile locale sa isi schimbe strategia. Primariile nu pot justifica economic mentinerea unor flote uriase de utilaje proprii care sa stea nefolosite 11 luni pe an. Solutia viabila este externalizarea catre firme private care pot mobiliza rapid resurse in situatii de criza. Astfel, contractele de "permanenta" si interventie la cerere devin norma, oferind firmelor private venituri recurente pentru simpla disponibilitate a utilajelor, plus bonusuri substantiale pentru interventiile efective in acele ferestre scurte, dar critice, de viscol'', afirma Negrescu.

Presiunea Bruxelles-ului forteaza modernizarea

Al doilea motor de crestere este sectorul salubritatii, unde Romania se afla sub o presiune uriasa din partea Uniunii Europene. Tara noastra risca proceduri de infringement costisitoare din cauza ratei scazute de reciclare si a gestionarii defectuoase a gropilor de gunoi. Acest context legislativ este o oportunitate de aur pentru mediul privat.

Potrivit analistilor de la Frames, "Green Deal-ul" european impune tranzitia de la simpla colectare a gunoiului la sisteme complexe de sortare, tratare si valorificare a deseurilor. Piata are nevoie disperata de operatori care sa aduca tehnologie moderna: pubele inteligente, camioane cu sisteme de pesare automata (pentru implementarea principiului "platesti cat arunci") si statii de sortare robotizate. Vechile companii de stat sau firmele mici, cu logistica invechita, nu mai pot face fata noilor standarde de mediu, lasand loc liber pentru jucatori noi, tehnologizati, capabili sa ofere servicii conforme cu normele UE.

Clientul privat: Noua "vaca de muls" a industriei

Poate cea mai interesanta oportunitate nu vine insa de la stat, ci din mediul privat, arata analiza Frames.

,,Expansiunea accelerata a zonelor rezidentiale, a parcurilor logistice si a centrelor comerciale la periferia marilor orase a creat o piata paralela uriasa. Dezvoltatorii imobiliari si asociatiile de proprietari din complexele rezidentiale private nu mai asteapta interventia primariei. Acestia contracteaza servicii private pentru curatenia stradala, intretinerea spatiilor verzi si, mai ales, pentru deszapezirea parcarilor si a cailor de acces'', spun analistii.

Spre deosebire de contractele cu statul, unde platile pot intarzia, sectorul B2B (Business to Business) ofera un cash-flow mult mai rapid si mai sigur. Un parc logistic care risca sa isi blocheze tirurile din cauza zapezii va plati preturi premium pentru o deszapezire rapida si eficienta. Astfel, o firma de profil nu mai este dependenta exclusiv de vointa politica sau de bugetul local, ci poate construi un portofoliu mixt de clienti, care ii asigura stabilitatea.

,,Salubrizarea si deszapezirea au evoluat de la statutul de servicii auxiliare la cel de utilitati critice'', spune Negrescu.

Intr-o Romanie care se urbanizeaza rapid, produce tot mai multe deseuri si se confrunta cu o clima tot mai capricioasa, cererea pentru aceste servicii este inelastica - indiferent de criza, gunoiul trebuie ridicat, iar drumurile trebuie curatate. Pentru investitorul dispus sa aloce capital in utilaje moderne si sa gestioneze echipe de interventie, acesta este unul dintre putinele domenii unde piata este garantata sa creasca, nu sa scada.

Analiza companiei de consultanta Frames a fost realizata pe baza datelor financiare ale societatilor active cu COD CAEN 3811 si CAEN 8129. Datele prelucrate fac referire exclusiva la firmele care au aceste coduri principale de activitate si sunt obtinute de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor pe baza informatiilor publice declarate de companii.