Externe

Documentele descriu situatii in care semnale de alarma au fost ignorate, contractele au continuat sa fie acordate unor furnizori cu probleme, iar armata nu a primit intotdeauna echipamentele si munitia pentru care statul platise. Investigatia The New York Times apare intr-un moment in care Kievul continua sa depinda de resurse considerabile pentru sustinerea razboiului impotriva Rusiei. Sapte dintre primii zece contractori au primit noi afaceri in ciuda problemelor Potrivit investigatiei, sapte dintre cei mai importanti zece contractori militari ai Ucrainei au obtinut noi contracte desi existau anchete penale pentru frauda, probleme privind executarea unor acorduri anterioare sau chiar situatii in care directori ai companiilor fusesera arestati pentru coruptie. Auditorii au identificat 18 companii care au semnat noi acorduri dupa ce nu isi respectasera obligatiile din contracte precedente. Sase dintre acestea nu reusisera sa duca la bun sfarsit nici macar un contract. Alte aproximativ 126 de milioane de dolari ar fi fost pierdute prin ignorarea unor oferte mai ieftine si plata unor preturi mai mari pentru armament. Auditorii au semnalat si contracte atribuite fara justificarea juridica necesara. Separat, companii implicate intr-o tranzactie esuata isi disputa responsabilitatea pentru cel putin 100 de milioane de dolari achitati in avans. Auditurile analizate acopera anii 2024 si 2025 si, fiind clasificate, nu fusesera pana acum supuse examinarii publice. 233.000 de proiectile de mortier, considerate inutilizabile Unul dintre cele mai grave cazuri prezentate este cel al fabricii de stat Pavlohrad Chemical Plant si al directorului acesteia, Leonid Shyman. In 2024, militarii ucraineni au inceput sa constate probleme la munitia de mortier: unele proiectile nu functionau corespunzator sau cadeau fara sa explodeze. Ulterior, politia l-a arestat pe Shyman, acesta fiind acuzat intr-un dosar de frauda evaluat la aproximativ 68 de milioane de dolari, reprezentand costurile verificarii si inlocuirii munitiei cu probleme. Potrivit documentelor judiciare citate in investigatie, compania ar fi furnizat armatei 233.000 de proiectile de mortier inutilizabile, multe avand probleme la focoase sau la incarcatura propulsoare. Auditorii au descoperit ca fabrica afirmase initial ca nu are capacitatea de a indeplini comanda, pentru ca ulterior sa-si modifice evaluarea propriilor posibilitati de productie. Nu ar fi existat dovezi ca autoritatile au verificat daca furnizorul putea intr-adevar sa execute contractul. In pofida problemelor aparute la munitia de mortier, compania a primit ulterior si alte comenzi, inclusiv pentru furnizarea aproape integrala a proiectilelor de artilerie de 122 mm necesare armatei in 2025. Shyman a fost condamnat luna trecuta la cinci ani de inchisoare intr-un dosar separat, privind o schema de vanzare a explozibililor la preturi supraevaluate. El intentioneaza sa conteste condamnarea si sustine ca este nevinovat in dosarul munitiei de mortier. Un contract ar fi costat Ucraina cu aproximativ 130 de milioane de dolari in plus Investigatia prezinta si cazul unei achizitii de rachete de artilerie din 2024. Trei companii au ofertat acelasi tip de racheta, produsa de aceeasi fabrica din Turcia, la preturi de aproximativ 4.200, 4.600 si 5.100 de dolari bucata. Producatorul turc Arca Defense a depus oferta cea mai mica, insa contractul a revenit ofertantului cu pretul cel mai ridicat, o subsidiara a grupului ceh Czechoslovak Group, care urma sa actioneze ca intermediar. Auditorii au afirmat ca nu au gasit o justificare pentru aceasta alegere. Conform calculelor realizate de The New York Times pe baza ofertelor descrise in documente, decizia ar fi adaugat aproximativ 130 de milioane de dolari la factura Ucrainei. Czechoslovak Group nu este acuzat in audit ca ar fi comis vreo ilegalitate. Un reprezentant al companiei a precizat ca grupul nu avea acces la ofertele comerciale ale concurentilor si ca intrebarile privind procesul de atribuire trebuie adresate autoritatilor ucrainene. Problemele au ajuns si in centrul scenei politice de la Kiev Disfunctionalitatile sistemului au devenit o vulnerabilitate politica pentru Ucraina. Fostul ministru al Apararii Mykhailo Fedorov a incercat sa reformeze mecanismul si a afirmat dupa inlaturarea sa ca exista "multa coruptie". Zelenski a sustinut ca demiterea sa a avut legatura cu conflictele acestuia cu liderii militari. Investigatia aminteste si un caz care a ajuns in apropierea cercului prezidential, insa precizeaza explicit ca Volodimir Zelenski nu a fost implicat in presupusele fapte si ca presedintele ucrainean a declarat ca sprijina investigatia anticoruptie.