Politic-Social

Raportul realizat de InfoClima si Consiliul Consultativ pentru Stiinta si Schimbari Climatice arata ca, in perioada iunie-septembrie 2025, temperaturile ridicate au fost asociate cu aproximativ 2.879 de decese in Romania. Estimarea are un interval de incredere de 95% cuprins intre 2.534 si 3.199 de decese. Practic, unul din fiecare 26 de decese inregistrate in Romania in cele patru luni analizate poate fi atribuit, statistic, temperaturilor care au depasit pragul local de confort termic. Dimensiunea fenomenului devine mai clara prin comparatia cu accidentele rutiere. Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Europene, aproximativ 1.300 de persoane au murit in accidente de circulatie in Romania, in intregul an 2025, echivalentul a 68 de decese la un milion de locuitori. Aproape 800 de decese intr-o singura saptamana Cercetatorii au constatat ca mortalitatea asociata caldurii nu a fost distribuita uniform pe parcursul verii. Cele mai multe decese s-au concentrat in cateva episoade de canicula severa. Saptamana care a inceput la 21 iulie 2025 a avut cel mai mare impact, fiind asociata cu aproximativ 794 de decese, adica peste un sfert din totalul celor patru luni. Alte doua episoade, in saptamanile incepute la 23 si 30 iunie, au fost asociate cu aproximativ 350 de decese fiecare. Noi cresteri ale mortalitatii au fost identificate la inceputul si la mijlocul lunii august. 61% dintre decesele atribuite caldurii s-au concentrat in cele mai calde 5% dintre zile. Aceasta concentrare arata, potrivit autorilor studiului, ca o parte importanta a riscului ar putea fi redusa prin interventii inaintea episoadelor extreme, deoarece valurile de caldura pot fi anticipate cu mai multe zile. Persoanele de peste 75 de ani, cele mai vulnerabile Aproximativ doua treimi dintre decesele estimate s-au produs in randul persoanelor de cel putin 75 de ani, desi aceasta categorie reprezinta numai aproximativ 8% din populatia Romaniei. Riscul de deces asociat temperaturilor ridicate a fost de 21 de ori mai mare pentru persoanele din aceasta categorie de varsta decat pentru restul populatiei. In randul persoanelor de peste 75 de ani au fost estimate 1.173 de decese la femei si 897 la barbati. Desi numarul deceselor a fost mai mare in randul femeilor varstnice, rata mortalitatii a fost mai ridicata pentru barbatii din aceeasi categorie: 1.598 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 1.164 la un milion in cazul femeilor. Explicatia diferentei dintre numarul total si rata mortalitatii tine si de structura populatiei: in Romania traiesc considerabil mai multe femei decat barbati cu varste de peste 75 de ani. Diferente uriase intre judete. Teleorman, de peste 27 de ori mai afectat decat Bistrita-Nasaud Raportul arata ca locul in care traiesc romanii influenteaza puternic riscul asociat caldurii extreme. Cele mai ridicate rate estimate pentru vara anului 2025 au fost inregistrate in judetele din sudul si sud-estul tarii. Teleorman - 490 Dolj - 388 Braila - 360 Giurgiu - 341 Calarasi - 324 Olt - 318 Ialomita - 297 Cluj - 35 Maramures - 33 Harghita - 24 Bistrita-Nasaud - 18 La nivel regional, cercetatorii au estimat 239 de decese la un milion de locuitori in sudul si sud-estul tarii, comparativ cu numai 58 in centru si nord. O explicatie este ca populatia diferitelor regiuni s-a adaptat unor conditii climatice distincte. Temperatura la care mortalitatea este minima difera cu aproximativ cinci grade intre judetele analizate, de la 18,4C in Suceava la 23,4C in Teleorman. De ce nu apar aceste decese in statisticile oficiale Cele 2.879 de decese reprezinta o estimare epidemiologica, nu un bilant al persoanelor pentru care caldura a fost inscrisa drept cauza directa a mortii. Cercetatorii au analizat relatia dintre temperaturile zilnice si numarul total al deceselor inregistrate in fiecare judet, folosind date de mortalitate raportate oficial la Eurostat si informatii meteorologice din setul ERA5-Land. Pentru fiecare judet a fost calculat un prag de temperatura la care mortalitatea este minima. Ulterior, modelul statistic a estimat cate dintre decesele inregistrate in zilele mai calde decat acest prag nu s-ar fi produs daca temperatura ar fi ramas la nivelul de confort. Metoda ia in calcul si faptul ca efectele temperaturilor extreme asupra sanatatii pot aparea la cateva zile dupa expunere. In consecinta, un deces asociat statistic caldurii poate avea in documentele medicale o alta cauza imediata. Caldura poate contribui la agravarea unor afectiuni preexistente, fara sa apara separat in evidentele oficiale. Acesta este motivul pentru care mortalitatea atribuita statistic temperaturilor ridicate poate fi mult mai mare decat numarul deceselor certificate explicit drept consecinta a caniculei. Romania nu are un plan national complet pentru protejarea populatiei de canicula Raportul atrage atentia si asupra modului in care autoritatile incearca sa limiteze consecintele temperaturilor extreme. Romania dispune, inca din 2007, de un plan interministerial de masuri pentru perioadele de canicula, organizat in jurul structurilor pentru situatii de urgenta. Cu toate acestea, cercetatorii arata ca tara nu are un plan national complet pentru canicula si sanatate, in acceptiunea Organizatiei Mondiale a Sanatatii, care sa includa monitorizarea mortalitatii, identificarea persoanelor vulnerabile si evaluarea eficientei interventiilor. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda sisteme de avertizare timpurie, interventii coordonate ale autoritatilor sanitare si sociale, protejarea persoanelor in varsta si adaptarea cladirilor si oraselor la temperaturi extreme. In iunie 2026, OMS a publicat o noua editie a ghidului european pentru planurile de actiune impotriva efectelor caniculei asupra sanatatii, care stabileste opt componente pentru prevenirea si gestionarea riscurilor. La nivel european, aproximativ 63.000 de decese au fost asociate caldurii in 2024, conform estimarilor prezentate de OMS. Organizatia subliniaza ca o mare parte dintre decesele provocate de temperaturile extreme poate fi prevenita. Pentru Romania, autorii raportului "Starea Climei 2026" recomanda concentrarea masurilor asupra persoanelor varstnice, in special asupra celor care locuiesc singure, si prioritizarea judetelor din sud si sud-est, unde riscul este cel mai ridicat.