Cultura si divertisment

Societatea Istorica din Wisconsin a anuntat miercuri ca arheologii au cartografiat locatia a 16 canoe scufundate in fundul lacului Mendota din Madison. Tamara Thomsen, arheologul maritim al statului, a spus ca situl se afla in apropierea unei retele de trasee care erau odinioara folosite de populatia indigena, sugerand ca oamenii din vechime lasau canoele acolo pentru ca oricine sa le poata folosi in calatoriile lor, la fel ca un suport modern pentru biciclete electrice. "Este un loc de parcare care a fost folosit de milenii, in mod repetat", a spus Thomsen, potrivit AP. Lacul Mendota este un corp de apa intins, de 38,8 kilometri patrati, situat in partea de vest a orasului Madison. Descoperirile au inceput in 2021, cand arheologii au descoperit ramasitele unei canoe vechi de 1.200 de ani, scufundata in Lacul Mendota. In anul urmator, au gasit ramasitele unei canoe vechi de 3.000 de ani, o canoe veche de 4.500 de ani sub ea si o canoe veche de 2.000 de ani langa ea, alertand cercetatorii ca probabil situl ascundea mai multe decat se asteptau. In colaborare cu Sissel Schroeder, profesor la Universitatea din Wisconsin-Madison, specializat in culturile native americane, si cu responsabilii cu conservarea din Ho-Chunk Nation si Bad River Band of Lake Superior Chippewa, Thomsen a localizat acum ramasitele a inca 12 canoe, a declarat Thomsen. Canoe veche de 5200 de ani Datarea cu radiocarbon arata ca cea mai veche dintre cele 16 canoe dateaza de acum 5200 de ani, fiind a treia cea mai veche canoe descoperita in estul Americii de Nord, a spus ea. Cele mai vechi doua au fost gasite in Florida, cea mai veche dintre ele datand de acum 7000 de ani, a spus Thomsen. Wisconsin a cunoscut o seceta care a inceput in urma cu aproximativ 7500 de ani si a durat pana in jurul anului 1000 i.Hr., a spus Thomsen. Lacul din zona in care au fost gasite canoele avea probabil o adancime de doar 1,2 metri in acea perioada, a spus ea, ceea ce il facea un loc potrivit pentru debarcare si deplasarea pe jos. Canoele erau probabil impartite intre membrii comunitatii si depozitate in locuri special amenajate, cum ar fi situl de la Lacul Mendota. Utilizatorii ingropau de obicei canoele in sedimente, in apa cu adancimea de la talie pana la piept, pentru a nu se usca sau a nu ingheta, a spus Thomsen.