Cultura si divertisment

Arheologii au recuperat cele mai vechi unelte din lemn cunoscute, descoperite intr-un sit preistoric din Grecia, scrie AP. Artefactele au o vechime de aproximativ 430.000 de ani si s-au pastrat in conditii neobisnuit de favorabile. Cercetatorii spun ca descoperirea schimba modul in care este inteleasa utilizarea materialelor organice de catre oamenii timpurii. Unelte rare din lemn, conservate de natura Uneltele au fost gasite pe malul unui lac antic, in bazinul Megalopolis din sudul Greciei. Unul dintre artefacte este un bat lung din lemn, de aproximativ 80 de centimetri, probabil folosit pentru sapat in sedimente umede. Cel de-al doilea obiect este o piesa mai mica, manevrabila, realizata din lemn de salcie sau plop, posibil folosita pentru modelarea uneltelor din piatra. Uneltele din lemn se pastreaza rar, deoarece materialul organic se degradeaza rapid in timp. Doar medii exceptionale, precum siturile inundate sau umede, permit supravietuirea unor astfel de obiecte. Sedimentele si umiditatea constanta au protejat aceste unelte timp de sute de mii de ani. Ce releva descoperirea despre oamenii timpurii Rezultatele au fost publicate in revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Desi nu au fost gasite ramasite umane, situl contine unelte din piatra si oase de animale cu urme de taiere. Acest lucru sugereaza o utilizare avansata a uneltelor de catre oamenii care traiau in regiune. Cercetatorii spun ca uneltele ar fi putut fi folosite de neanderthalieni sau de stramosi umani mai vechi. Potrivit arheologului Annemieke Milks, de la Universitatea din Reading, aceste obiecte ofera o legatura directa cu inceputurile istoriei umane. Completarea golurilor din tehnologia timpurie Expertii noteaza ca uneltele din lemn au avut probabil un rol mult mai important decat indica dovezile pastrate. Descoperiri similare, vechi de sute de mii de ani, includ sulite antice din Germania si bete de sapat din China. Arheologul Jarod Hutson spune ca aceste artefacte sunt greu de interpretat, dar extrem de valoroase. Descoperirea scoate in evidenta ceea ce cercetatoarea Katerina Harvati, de la Universitatea din Tubingen, numeste "un aspect putin cunoscut al tehnologiei umane timpurii". Oamenii de stiinta cred ca situl din Megalopolis ar putea dezvalui in viitor si alte vestigii preistorice, similare celor descoperite deja in zona.