Politic-Social

Potrivit proiectului, in situatiile in care statul nu mai detine acest prag, cum este cazul Electrica, orice decizie care implica modificari de peste 5% din patrimoniul companiei va necesita aprobarea explicita a actionarului care reprezinta statul roman. "Noi vom depune doua proiecte de lege. Un proiect de lege bazat pe o idee si o constructie a domnului profesor Piperea privind blocarea preluarilor ostile a actiunilor companiilor detinute majoritar de stat si al doilea, care a fost gata chiar astazi, privind limitarea detinerilor private la companiile cu capital majoritar de stat. Companiile de stat din zona de infrastructuri critice vor detine sau vor avea, acolo unde deja acest lucru nu mai este posibil, va fi instituita regula acordului obligatoriu al actionarului stat roman pentru instrainarea sau schimbarea oricaror parti din patrimoniu care depasesc 5% din valoarea totala a patrimoniului. Deci nu va mai fi posibil, ca in cazul OMV Petrom, de exemplu, inchiderea unor rafinarii", a explicat Petrisor Peiu. Potrivit initiatorilor, in lipsa unor praguri minime clare, statul roman a pierdut in timp controlul asupra unor sectoare strategice, prin diluarea participatiilor in urma majorarilor de capital sau a modificarilor actionariatului. Proiectul nu interzice participarea capitalului privat, dar introduce reguli stricte. Astfel, investitiile private in companiile strategice ar urma sa fie posibile doar prin: majorari de capital social prin emiterea de noi actiuni; obligatiuni convertibile in actiuni. "Singurele cazuri in care vor fi detineri private noi la companiile cu capital majoritar de stat sunt cazurile in care se va face majorare de capital prin emisia de noi actiuni sau cand se vor emite obligatiuni convertibile in actiuni. Deci, acolo unde este nevoie de lichiditate, statul poate sa emita noi actiuni pe care le pot cumpara entitati private. Dar atentie, in proiectul nostru de lege avem urmatoarele doua conditii. Prima: jumatate din actiunile nou emise sa ajunga catre investitorii de retail, adica catre cetatenii romani, si inca 30% sa ajunga obligatoriu la fonduri de investitii care au peste 90% din activele fondurilor detinute in Romania. Si ma refer, in primul rand, la fondurile de pensii. Numai in aceste conditii vor putea aceste companii sa emita actiuni noi pentru a atrage lichiditate", a declarat Petrisor Peiu. Totodata, AUR propune instituirea unui prag de doua treimi din drepturile de vot pentru stat, considerat esential pentru adoptarea deciziilor majore in adunarile generale ale actionarilor. De asemenea, proiectul introduce explicit un drept de veto al statului pentru operatiuni care afecteaza peste 5% din patrimoniul companiilor strategice, inclusiv la nivelul filialelor acestora. Initiativa legislativa a AUR vine pe fondul criticilor aparute in spatiul public la adresa planurilor guvernamentale privind listarea unor companii de stat la bursa. Reprezentantii AUR sustin ca anunturile recente ale Executivului reprezinta mai degraba o campanie de marketing decat o strategie economica reala. "Cum s-a creat aceasta situatie legata de companiile romanesti? Din faptul ca, pe 30 iunie 2026, adica peste doua luni si zece zile, trebuie indeplinit un jalon din PNRR, conform caruia trebuia rezolvata situatia a trei companii aflate in imposibilitate de a mai continua si trebuia asigurata listarea a 15% din Hidroelectrica, din cele 80% actiuni pe care le detine statul. In primul rand, faptul ca se vine cu doua luni si zece zile inainte de expirarea acestui jalon de catre un vicepremier care este platit de foarte mult timp sa se ocupe de aceste companii ne arata haosul care se intampla la guvern si cum lucreaza guvernul. In al doilea rand, trebuie spus ca aceasta situatie a fost tratata cu o foarte mare superficialitate si este absolut ridicola lista facuta de guvern. Se propune listarea la bursa a unor companii care sunt deja listate, cum ar fi Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica", a mai spus Petrisor Peiu, liderul senatorilor AUR. Initiatorii sustin ca legea propusa de AUR va avea efecte pozitive in ceea ce priveste impactul economic, precum cresterea stabilitatii economice, consolidarea securitatii energetice si a transporturilor, reducerea vulnerabilitatii la socuri externe, cresterea increderii investitorilor. In plan social, masura reprezinta o forma de patriotism economic modern, menita sa protejeze interesele generatiilor viitoare si sa intareasca increderea cetatenilor in stat. Proiectul urmeaza sa intre in dezbatere parlamentara.