Cultura si divertisment

Cercetarea, intitulata "Global Mental Wealth", evidentiaza importanta relatiilor apropiate, a sentimentului ca viata are un scop si a stabilitatii financiare. Totodata, rezultatele arata ca adultii tineri inregistreaza cele mai scazute scoruri de bunastare, in timp ce aceasta tinde sa creasca odata cu varsta. Studiul a fost realizat intre iunie si august 2025, cu participarea a 261 de cercetatori, iar chestionarul a fost adaptat in 50 de limbi. Cercetarea a fost acceptata pentru publicare in revista Social Indicators Research. Autorii au urmarit sa depaseasca limitele clasamentelor traditionale privind fericirea, care se bazeaza in principal pe o singura intrebare despre satisfactia fata de propria viata. In schimb, noua cercetare a analizat zece dimensiuni ale bunastarii, printre care nivelul de energie, linistea, relatiile sociale, sentimentul de apartenenta si sensul vietii. Participantii au raspuns si la intrebari despre venituri, economii, datorii si situatia financiara din copilarie, scrie Science Blog. Relatiile apropiate au obtinut cele mai mari scoruri Rezultatele arata ca sprijinul primit din partea persoanelor apropiate este dimensiunea cu cel mai mare punctaj, cu o medie de 5,05 din 7. Pe locul urmator s-a situat sentimentul ca activitatile desfasurate in viata sunt valoroase si au un scop, cu 4,93 puncte. La polul opus, nivelul de energie a inregistrat cel mai mic scor, de 4,20 din 7. Doar aproximativ una din cinci persoane a acordat punctajul maxim acestei dimensiuni, comparativ cu aproape doua din cinci respondenti care au evaluat la maximum sprijinul primit din partea apropiatilor. Cercetatorii atrag atentia ca un singur scor privind satisfactia fata de viata nu poate surprinde toate aceste diferente. De exemplu, Danemarca si Norvegia au obtinut acelasi punctaj mediu pentru satisfactia fata de viata, respectiv 6,2, insa profilurile lor au fost diferite atunci cand au fost analizate cele zece dimensiuni ale bunastarii. De ce tinerii sunt cei mai nemultumiti Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetarii este diferenta dintre generatii. Spre deosebire de teoria potrivit careia satisfactia fata de viata scade la varsta mijlocie si creste din nou la batranete, studiul nu a identificat acest tipar. In schimb, adultii tineri au inregistrat cele mai scazute niveluri de bunastare, iar scorurile au crescut, in general, odata cu inaintarea in varsta. Datele arata ca doar 14,7% dintre persoanele cu varste intre 18 si 25 de ani nu prezentau indicii de depresie sau anxietate in cadrul chestionarului de screening. Procentul a fost de 23,6% in randul tuturor participantilor. Coordonatorul cercetarii, Kai Ruggeri, profesor de politici de sanatate si management la Universitatea Columbia, a explicat ca rezultatele ar putea avea legatura cu presiunea asupra tinerilor, comparatiile permanente de pe retelele sociale si incertitudinea privind perspectivele profesionale. Acesta a atras atentia si asupra mesajelor referitoare la viitorul pietei muncii, in special in contextul dezvoltarii inteligentei artificiale, care pot alimenta temerile tinerilor privind oportunitatile de cariera si stabilitatea economica. Veniturile mai mari sunt asociate cu o viata mai buna O alta concluzie importanta a cercetarii priveste legatura dintre bani si bunastare. Potrivit rezultatelor, nivelul de bunastare continua sa creasca odata cu veniturile, fara sa existe un prag clar dupa care banii nu mai contribuie la imbunatatirea starii oamenilor. Subiectul a fost intens dezbatut in ultimii ani. Un studiu publicat in 2010 de cercetatorii Daniel Kahneman si Angus Deaton sugera ca fericirea de zi cu zi nu mai creste semnificativ dupa atingerea unui venit anual de aproximativ 75.000 de dolari. Cercetari ulterioare au contestat aceasta concluzie, iar in 2023, cele doua echipe de cercetatori au analizat impreuna datele si au ajuns la concluzia ca, pentru majoritatea oamenilor, bunastarea continua sa creasca odata cu veniturile. Noua cercetare sustine aceasta asociere, dar arata ca beneficiile suplimentare ale veniturilor devin mai mici pe masura ce nivelul financiar creste. Astfel, diferenta dintre lipsa veniturilor si un venit mediu poate avea un impact important asupra sanatatii mintale, in timp ce trecerea de la o situatie financiara foarte buna la una si mai buna aduce beneficii mai reduse. Bunastarea psihica nu inseamna doar absenta depresiei si anxietatii Cercetatorii atrag atentia ca sanatatea mintala este adesea confundata cu absenta tulburarilor psihice. Kai Ruggeri sustine ca aceasta perspectiva limiteaza intelegerea bunastarii, care presupune si existenta unor relatii de calitate, a unui scop in viata si a sentimentului ca activitatile cotidiene au valoare. Datele studiului arata ca inclusiv persoanele care nu prezentau indicii de depresie sau anxietate aveau niveluri foarte diferite de bunastare. Prin urmare, absenta simptomelor nu garanteaza automat o stare generala buna. "Spunem sanatate mintala, dar ne referim la boala mintala", a explicat Ruggeri, subliniind ca bunastarea nu poate fi obtinuta exclusiv prin tratamente medicale sau interventii individuale precum meditatia. Rezultatele trebuie interpretate cu prudenta Desi cercetarea acopera 92 de tari si 50 de limbi, autorii avertizeaza ca rezultatele nu sunt reprezentative pentru populatia fiecarei tari. Participantii au fost recrutati in principal online si prin intermediul retelelor cercetatorilor implicati. De asemenea, chestionarul utilizat pentru identificarea simptomelor de depresie si anxietate reprezinta un instrument de screening, nu un diagnostic medical. Cercetatorii recomanda folosirea datelor pentru identificarea tendintelor generale, nu pentru comparatii categorice intre anumite tari sau grupuri de populatie. Rezultatele pot fi explorate prin intermediul platformei publice Global Mental Wealth, care permite analizarea indicatorilor de bunastare in functie de diferite categorii demografice si economice.