Economic

Rata anuala a inflatiei a continuat sa se reduca lent in primele doua luni ale anului 2026, ajungand la 9,31 la suta in februarie, de la 9,69 la suta in decembrie 2025, arata banca centrala. Descresterea a fost determinata in principal de scaderile semnificative de dinamica consemnate de preturile energiei electrice si gazelor naturale, ce au fost contrabalansate partial ca efect de evolutiile de sens opus de pe segmentele LFO, preturi administrate, produse din tutun si combustibili. La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a stopat ascensiunea in debutul anului, inregistrand pe ansamblul primelor doua luni o mica scadere - la 8,3 la suta in februarie 2026, de la 8,5 la suta in decembrie 2025. De asemenea, rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) s-a redus in februarie 2026 la 8,3 la suta, de la 8,6 la suta in decembrie 2025. Rata medie anuala a inflatiei IPC s￢a marit insa la 8,1 la suta in februarie 2026, de la 7,3 la suta in decembrie 2025, iar rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a crescut la 7,3 la suta in februarie 2026, de la 6,8 la suta in decembrie 2025. Usoara redresare a activitatii economice BNR arata ca analizele cele mai recente indica o usoara redresare a activitatii economice in trimestrul I 2026 fata de trimestrul precedent, asociata insa cu o noua scadere a dinamicii anuale a PIB, in conditiile unor evolutii relativ omogene la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore. Astfel, in luna ianuarie 2026, vanzarile cu amanuntul si volumul serviciilor prestate populatiei si-au accentuat puternic declinul in termeni anuali, iar dinamica anuala a volumului lucrarilor de constructii a continuat sa descreasca alert, reintrand moderat in teritoriul negativ. Totodata, productia industriala si-a amplificat semnificativ contractia in termeni anuali, iar variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a redus vizibil ecartul pozitiv fata de cea a importurilor, inregistrand o scadere relativ mai pronuntata fata de trimestrul IV 2025, soldata cu intrarea ei in teritoriul negativ. Deficitul comercial si-a accentuat totusi contractia in luna ianuarie 2026 in raport cu perioada similara a anului anterior, iar cel de cont curent si-a accelerat chiar mai pronuntat descresterea, in conditiile ameliorarii balantei veniturilor secundare. Scadere a ratei somajului Rata somajului BIM (Biroul International al Muncii) a inregistrat, la randul ei, o scadere pe ansamblul primelor doua luni din 2026, de la valoarea medie de 6,2 la suta la care a urcat in trimestrul IV 2025. Sondajele de specialitate aferente trimestrului I 2026 indica insa o slabire evidenta a intentiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, dupa usoara redresare din trimestrul IV 2025, precum si o scadere accentuata a deficitului de forta de munca raportat de companii, inclusiv in contextul crizei energetice si a incertitudinii mari generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Totodata, dinamica anuala a salariului brut nominal si-a accelerat descresterea in luna ianuarie 2026, iar cea a costului unitar cu forta de munca din industrie s-a redus semnificativ fata de nivelurile inca ridicate inregistrate in a doua jumatate a anului 2025. Cursul leu/euro, crestere modesta Principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au continuat sa se reduca in februarie 2026, dar au urcat in debutul lui martie si s-au consolidat apoi la niveluri vizibil mai ridicate. Totodata, randamentele pe termen mediu si lung ale titlurilor de stat si-au accentuat trendul descendent la mijlocul trimestrului I 2026, pentru ca in primele doua decade din martie sa consemneze cresteri ample. Cursul de schimb leu/euro a inregistrat de asemenea o crestere, dar relativ modesta, inclusiv din perspectiva regionala, si a tins apoi sa se mentina pe noul palier, data fiind si ameliorarea considerabila a soldului tranzactiilor rezidentilor pe piata valutara interbancara. Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a inregistrat mici cresteri in primele doua luni din 2026, pana la 6,8 la suta in februarie, de la 6,2 la suta in decembrie 2025. Rata inflatiei va creste Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va creste in intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decat cele previzionate anterior, in principal ca urmare a influentelor anticipate sa decurga din scumpirea combustibililor, pe fondul maririi considerabile a cotatiilor petrolului si gazelor naturale in contextul razboiului din Orientul Mijlociu. "Acestea se vor suprapune efectelor de baza nefavorabile ce se vor manifesta in trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum si efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea cotelor de TVA si a accizelor, ce urmeaza sa se epuizeze in trimestrul III 2026 si sa antreneze astfel o corectie descendenta abrupta a ratei anuale a inflatiei", transmite banca. In acelasi timp, progresul corectiei bugetare initiate in 2025 este de natura sa intensifice in perspectiva presiunile dezinflationiste ale factorilor fundamentali, indeosebi a celor din partea cererii agregate - cu implicatii favorabile si asupra anticipatiilor inflationiste -, si sa conduca la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent. Incertitudini Incertitudini raman totusi asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in viitor in scopul continuarii consolidarii bugetare dincolo de anul curent corespunzator Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si procedurii de deficit excesiv. Incertitudini si riscuri mari la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza insa razboiul din Orientul Mijlociu si actuala criza energetica globala, prin efectele potential exercitate, pe mai multe cai, asupra puterii de cumparare a consumatorilor, precum si asupra activitatii si profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor si a inflatiei la nivel european/mondial si a perceptiei de risc fata de regiune, cu impact asupra costurilor de finantare. In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene, in principal a celor aferente PNRR, sunt esentiale, arata BNR.