Economic

"Pentru a salva otelul si locurile noastre de munca , propunem reducerea la jumatate a cotei pentru otelul importat si dublarea tarifelor (pentru otelul in afara cotei) de la 25% la 50%", a declarat Stephane Sejourne, vicepresedintele Comisiei Europene pentru Prosperitate si Strategie Industriala, intr-o postare pe retelele de socializare in care a anuntat masura, scrie BusinessInsider.es. Initiativa a fost adoptata marti de Colegiul Comisarilor, dar forma sa finala urmeaza sa fie negociata intre Consiliu (guverne) si Parlamentul European. Bruxelles-ul spera ca va intra in vigoare la timp pentru a inlocui actuala masura de siguranta, care expira in iunie anul viitor. Serviciile UE estimeaza ca, datorita masurii de salvgardare provizorii care permite UE sa impuna un tarif de 25% pentru otelul strain , importurile au fost reduse cu 15% fata de aprilie anul trecut. Cu toate acestea, aceste cifre sunt insuficiente pentru industrie, iar mecanismul nu se va mai aplica vara viitoare. Prin urmare, executivul UE propune acum ca aceasta garantie sa devina permanenta, cu procente mai mari, astfel incat UE sa poata impune o taxa de 50% asupra importurilor de otel odata ce sunt depasite cotele scutite de taxe vamale stabilite. In plus, doreste sa reduca drastic la jumatate cota de import, care permite intrarea otelului fara taxe vamale. Scopul este de a ridica tariful de import la un nivel similar cu cel aplicat deja de Statele Unite si Canada produselor chinezesti. Principalii furnizori de otel catre UE, alaturi de China, sunt Turcia, India, Coreea, Vietnam, Japonia, Regatul Unit si Ucraina. Intr-o aparitie in fata Comitetului mixt pentru UE al Congresului si Senatului spaniol, saptamana trecuta, Sejourne a avertizat ca in Europa "nu exista competitivitate pentru otel", deoarece la scara globala acesta concureaza pe o piata "complet libera" in care China poate oferi o tona de otel la un pret cuprins intre 200 si 300 de euro gratie subventiilor de stat, in timp ce Europa il vinde cu 500 sau 600 de euro. De asemenea, el considera ca otelul face parte din suveranitatea nationala si justifica masurile protectioniste deoarece "fara otel", alte industrii cheie, precum industria auto si cea de aparare, nu ar functiona.