Cultura si divertisment

Cele 5340 de strazi din Bucuresti insumeaza 1820 de kilometri si ocupa, in total, o suprafata de 20.000 de mp. Au denumiri sugestive, unele mai vechi decat Bucurestiul insusi - chiar de prin secolul al XVII-lea, daca nu si de mai devreme, asta ca sa nu uitam cat este de vechi Bucurestiul - orasul despre a carui denumire istoricii sunt impartiti - unii imbratiseaza varianta ciobanului Bucur care s-ar fi stabilit pe malurile Dambovitei, in timp ce altii tind sa creada ca, de fapt, deriva din termenul slav "buk" (fag) - o zona impadurita, care era aici de mult - de dinainte de "dezvoltatorii" imobiliari. "Orasul Bucuriei" In orice caz, trimiterea, cel putin omonimica, la substantivul "bucurie" este evidenta, iar din asta intelegem un lucru simplu: ca Bucurestiul este orasul bucuriei. Posibile legaturi au facut istoricii si cu numele domnitorului Radu cel Frumos, dar cert este ca, documentar, cu aceasta denumire, "Orasul Bucuriei", Bucuresti, apare intr-un document emis de Vlad Tepes la 1459. Numai daca te uiti la denumirile strazilor care-l compun constati ca istoria sa e strans armonizata cu timpurile. Doar studiind denumirile, uneori ciudate, ale strazilor si bulevardelor sale, intelegi ca asisti la o carte care se scrie incontinuu. Strans legata si de timp, si de timpuri. Un exemplu ca timpul denumeste locul Multi ii zic "Sarl da Gol". Altii, mai sofisticati, ii zic "Sarl deo Gol", iar cei mai multi pronunta cumva mai repede, un amestec intre cele doua, dar important e ca toata lumea intelege ca e vorba de Piata Charles de Gaulle, locul extrem de aglomerat din Bucuresti, a carui denumire s-a schimbat si cu timpul, si cu timpurile, fie ca sa spuna un adevar, fie ca sa-l ascunda. Initial, se numise Piata Jianu, iar aceasta denumire era data spre amintirea celui mai curajos dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu. Oltean nascut in Caracal, Iancu Jianu era simbolul, prin excelenta, al luptei impotriva abuzurilor celor bogati, omul cel mai de incredere al lui Tudor Vladimirescu, sef al unei temute cete de haiduci, iubit de tarani, temut de boieri. Generalissim I. V. Stalin In perioada interbelica, Piata Jianu a fost redenumita in Piata M. Eminescu. In timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial, piata s-a numit chiar: Adolf Hitler, in semn de "iubire" pentru Germania Nazista, ai carei aliati eram, pentru ca, dupa Lovitura de Stat de la 23 august 1944, sa revina la vechea sa denumire. La putina vreme, insa, regimul comunist instaurat in Romania a decis c-ar fi bine sa-i aduca un omagiu in plus dictatorului rus Iosif Vissarionovici Stalin, astfel ca Piata a fost rebotezata in Generalissim I. V. Stalin, (adica "culmea generalului") cu o statuie instalata chiar la intrarea cea mare in Herastrau. Piata Aviatorilor Dupa ce Stalin moare, Piata redevine, pentru o scurta perioada de timp, la denumirea Piata Aviatorilor, pe care si-a pastrat-o pana la caderea lui Ceausescu, atunci cand a si fost redenumita in Piata Charles de Gaulle. In locul lui Stalin sta, din 26 septembrie 2006, o impunatoare statuie a celui mai important om politic francez, Generalul Charles de Gaulle, un monument impozant, de 4,60 metri, sculptat de Mircea Corneliu Spataru. Atat de multele redenumiri ale acestei pieti sunt dovada unui Bucuresti viu, dar, in egala masura, a modului in care timpul are tupeul sa rescrie istoria - 50 de ani, trei ideologii diferite - fascism, comunism, democratie - dovada ca "invingatorii scriu istoria". Prin urmare, schimbarea denumirii unor strazi nu tine doar de administratie, ci e o declaratie de putere fara echivoc. Bulveradul (Regina) Elisabeta Din motive lesne de inteles, Bulevardul Regina Elisabeta s-a numit doar Elisabeta in perioada comunista. Spre deosebire, bulveradul Stirbei Voda a ramas asa si in timpul lui Ceausescu, si dupa. Inima comerciala a Bucurestiului, strada Lipscani poarta numele negustorilor venit din Leipzig sa-si vanda marfa intr-o zona plina de viata, conectata la Europa cu mult inainte de timpurile moderne. Tot in aceasta zona regasim denumiri de strazi ce au legatura cu activitatile cate vreunei bresle: Blanari, Selari, Gabroveni, Franceza, Bacani, Zarafi, Halelor. "Perfectionarii" In sectorul 1 regasim alte deumiri interesante de strazi: Frumoasa, Gratioasa, Modestiei sau Perfectionarii, regasim Balsamului, Vacantei, Demnitatii sau Inovatorilor, semn ca orasul nu doarme, doar se redefineste la infinit. Calea Mosilor este una dintre cele mai vechi artere ale Bucurestiului. La inceput se numea Podul Targului din Afara, pentru ca nu era parte din Bucuresti, era chiar la granita. Calea Mosilor Ceea ce acum se numeste Calea Mosilor, era odata un balci traditional de la Obor - un foarte important nod negustoresc. Calea Mosilor a fost prima artera pietruita din Bucuresti (1825), prima, dn Bucuresti, cu tramvaie electrice si sistematizata complet in vremea lui Ceausescu. I se spune Mosilor de la sarbatoarea Mosilor de Vara (Rusaliile), cand, la Obor, avea loc un enorm targ anual. Timp de zeci de secole, acesta a fost drumul principal catre periferie - un loc cu hanuri, pravalii si asidua viata comerciala. Strada Existentei Tot Ceausescu a decis ca portiunea dintre Obor si Carol I sa fie remodelata semnificativ - atunci a fost largit bulevardul si au fost construite blocuri de 8 si 10 etaje, care au schimbat complet identitatea vizuala a zonei. Dar desigur ca marile bulevarde au strazi adiacente cu denumiri dintre cele mai ciudate: de la Calitatii la Afirmarii, la Melodiei, Ochisoru, Serii, Sperantei, Verii, Toamnei, Iernii, Existentei, Inocentei, Cenusaresei, Poeziei, Fericirii. Calea Victoriei Calea Victoriei e atestata documentar in 1692 din perioada domnitorului Constantin Brancoveanu. Pe atunci se numea Podul Mogosoaiei si unea, practic, Drumul Brasovului (care nu facea parte din oras) de Ulita Mare spre Sarindar. Artera nou formata era pavata cu lemn si a devenit foarte repde un punct de legatura intre localnici si straini. In 1878, dupa Razboiul de Independenta, armata romana a intrat triumfatoare in Capitala. Artera capata denumirea Calea Victoriei, spre aminirea acestui mars. Fat Frumos, colt cu Lucifer Dar probabil ca cele mai ciudate denumiri de strazi sunt in Sectorul 5. Aici, Fat Frumos sta impreuna cu Lucifer si Ileana Cosanzeana, e vecin cu Eclipsei, Evolutiei, Harniciei, Darniciei, Culturii, Veseliei, Leopardului, Stiintei, Simfoniei, Veseliei. In sectorul 5 are si Cupidon strada, are si Piticului, Rinocerului, Silfidelor, Simfoniei, Puisor, Odihnei. De asemenea, Floare de Gheata, Fragmentului, Vointei, Zori de Zi. In sectorul 3 regasim Prevederii, Parului, Nazuintei, Concursului, Arsura, Idealului, Cultul Patriei, Fetitelor. Mai exista Turnatorului, Tarancutei si Scaune. Ce au in comun Bunicutei cu Donald Trump - una e asfaltata, alta nu e Iata, bunaoara, ca nu avem de-a face doar cu o arhiva politica, ci si cu o arhiva de viata simpla, cu o poveste aparte, cum sunt de pilda aceste denumiri din Sectorul 4: Zanelor, Martisor, Frigului, Gospodinelor, Idilei, Muzelor. Si sectorul 6 are ciudateniile lui: Binoclului, Bunicutei, Zambetului, Filmului, Entuziasmului, Cantarii, Protonilor, Meseriasilor, Basmului, Inspiratiei. In curand, dovada ca Bucurestiul e viu si mereu surprinzator, un parc din Sectorul 4 va purta numele lui Donald Trump, dupa cum a anuntat primarul Baluta.