Politic-Social

In UE, un total de sapte tari au indeplinit deja obiectivul pentru 2030 de a recicla cel putin 70% din totalul deseurilor de ambalaje: Belgia, Olanda, Italia, Republica Ceha, Slovenia, Slovacia si Spania. Doar una dintre acestea, Slovenia, se afla in regiunea Balcanilor, potrivit Eurostat. UE genereaza 177,8 kg de deseuri de ambalaje pe persoana pe an, dintre care 35,3 kg provin din ambalaje din plastic, conform statisticilor din 2023 citate de Euronews. Iata cum se descurca celelalte tari din peninsula in ceea ce priveste reciclarea deseurilor: Slovenia Deseuri reciclate: 59,8% Deseuri de ambalaje reciclate: 73,6% Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: 51,5% In Slovenia, deseurile sunt sortate acasa in deseuri biodegradabile, hartie, materiale plastice, sticla, deseuri menajere mixte si textile. Colectarea functioneaza pe baza unui sistem "din usa in usa", majoritatea municipalitatilor asigurand ridicarea regulata direct de la gospodarii. De asemenea, sunt disponibile containere publice si puncte speciale de colectare pentru anumite tipuri de deseuri. Ambalajele trebuie separate in conformitate cu Regulamentul privind gestionarea ambalajelor. Producatorii si importatorii sunt responsabili pentru costurile de gestionare a ambalajelor pe care le introduc pe piata. Taxele de mediu se aplica si ambalajelor, produselor electronice si altor deseuri. Tara respecta principiul "poluatorul plateste", conform caruia gospodariile platesc o taxa pe deseuri in functie de cantitatea de deseuri pe care o genereaza. Taxele depind de dimensiunea containerului si de frecventa colectarii. Separarea corecta are ca rezultat mai putine deseuri amestecate si costuri mai mici, in timp ce separarea necorespunzatoare duce la taxe mai mari. Anumite tipuri de deseuri, cum ar fi materialele reciclabile si vehiculele scoase din uz, pot fi eliminate gratuit. Incalcarea regulilor de colectare separata poate duce la amenzi impuse de catre companiile municipale si autoritatile de inspectie. Turcia Deseuri reciclate: nu exista date Eurostat (37,5% conform statisticilor nationale pentru 2025) Deseuri de ambalaje reciclate: fara date Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: nu exista date In ultimii noua ani, reciclarea in Turcia a fost o parte integranta a programului Zero Deseuri, implementat sub auspiciile Primei Doamne Emine Erdogan. Strategia isi propune sa atinga 70% deseuri reciclate pana in 2053. Pana in 2025, rata de reciclare a fost de 37,5%, in crestere de la 13% in primul an al programului. Conform celor mai recente date de la Ministerul Mediului, Schimbarilor Climatice si Urbanizarii, in Turcia au fost reciclate 90 de milioane de tone de deseuri de la inceputul programului in 2017. Cea mai mare pondere o reprezinta hartia, cu 36,1 milioane de tone, urmata de ambalajele din materiale organice, cu 30,6 milioane de tone. Plasticul reciclat insumeaza 10,2 milioane de tone, sticla 3,5 milioane de tone, iar ambalajele si dozele metalice 9,6 milioane de tone. Colectarea separata a deseurilor este implementata in 217.000 de cladiri din intreaga tara. Incepand cu 2019, pungile de plastic din Turcia nu mai sunt gratuite. Pretul lor actual este simbolic - 1 TRY (0,02 eurocenti) la inceputul acestui an. Potrivit publicatiei online Gￄda Hattￄ, o persoana din Turcia foloseste in medie 312 pungi pe an, in timp ce Europa isi propune sa reduca acest numar la 40 de persoana. In plus, a fost instituit un sistem de depozitare in 53 de provincii si se preconizeaza ca va acoperi toate cele 81 de provincii pana la sfarsitul anului 2026. In prezent, la nivel national au fost instalate 834 de masini de reciclare, utilizate de 117.000 de persoane inregistrate. Prin intermediul acestor masini, au fost colectate 12,5 milioane de ambalaje si doze din diverse materiale. Dintre acestea, 200 de tone (64%) sunt din plastic, 504 tone (31%) sunt din sticla si 11 tone (5%) sunt ambalaje si doze metalice. Sistemul de depozitare a economisit pana in prezent 3 milioane de lire sterline (aproximativ 58.305 euro). Croatia Deseuri reciclate: 36% Deseuri de ambalaje reciclate: 51,9% Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: 28,2% Croatia aplica o Lege privind gestionarea deseurilor care impune separarea stricta a deseurilor la nivel menajer pentru a creste rata de reciclare la 65% pana in 2030. Legea reglementeaza colectarea separata a materialelor plastice, hartiei, sticlei, metalelor si a deseurilor menajere generale. Amenzile pentru incalcarea legii variaza intre 100 si 250 de euro pentru persoanele fizice si intre 600 si 1.300 de euro pentru persoanele juridice. Croatia respecta, de asemenea, principiul "plateste pe masura ce arunci", conform caruia taxele pentru deseuri sunt determinate in functie de cantitatea de deseuri mixte generate. Cu cat cetatenii isi separa mai corect deseurile, cu atat platesc mai putin. In plus, se aplica un sistem de garantie pentru recipientele de bauturi, cum ar fi sticlele si dozele; garantia este rambursata consumatorilor atunci cand recipientul este returnat la un magazin pentru reciclare. Cetatenii pot, de asemenea, sa elimine gratuit anumite tipuri de deseuri, inclusiv electronice, deseuri periculoase si obiecte voluminoase, la punctele de colectare desemnate. Albania Deseuri reciclate: 18,8% Deseuri de ambalaje reciclate: fara date Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: nu exista date In 2024, Albania a produs un total de 862,2 mii de tone de deseuri, majoritatea ajungand la gropile de gunoi, conform datelor citate de portalul de stiri albanez Pozitivi. Potrivit Institutului Albanez de Statistica (INSTAT), albanezul mediu genereaza 360 kg de deseuri pe an, majoritatea organice. In ciuda capacitatii semnificative de reciclare a industriei albaneze, doar aproximativ 18-19% din deseuri sunt de fapt reciclate in tara, noteaza Pozitivi. In 2022, Albania a interzis utilizarea pungilor de plastic subtiri si a pungilor de plastic de unica folosinta. Astazi, supermarketurile ofera pungi de plastic mai groase si mai durabile, care continua sa fie utilizate pe scara larga de catre populatie. Anul trecut, Albania si-a infiintat Ministerul Mediului, iar din ianuarie anul acesta, Operatorul National de Tratare a Deseurilor (AKEM) este operational in cadrul acestuia. Potrivit ministrului mediului din Albania, Sofjan Jaupaj, acest operator detinut in totalitate de stat va gestiona tratarea deseurilor cu o abordare clara a economiei circulare, aplicand principii de reducere a deseurilor si reciclare. Grecia Deseuri reciclate: 17,4% Deseuri de ambalaje reciclate: 48% Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,7% Reciclarea in Grecia ramane o provocare serioasa, in ciuda presiunii publice si institutionale tot mai mari, relateaza publicatia greaca Proto Thema. Conform datelor citate, tara recicleaza mai putin de 20% din deseuri, in timp ce majoritatea, aproximativ 80%, sunt inca trimise la gropile de gunoi. Acest lucru plaseaza Grecia printre tarile UE cu cele mai slabe performante in acest sens si a dus la sanctiuni financiare si la o supraveghere sporita din partea institutiilor europene. Mass-media noteaza ca, in ciuda strategiilor si finantarii, rezultatele concrete raman limitate. Presa locala reaminteste, de asemenea, ca UE isi propune sa reduca deseurile depozitate la maximum 10% pana in 2035, o tinta pe care Grecia risca sa o rateze. Editia online a ziarului Kathimerini a relatat in februarie ca Grecia a inceput sa implementeze un sistem national pentru returnarea si reciclarea sticlelor de plastic si a dozelor de aluminiu. Sistemul este planificat sa acopere intreaga tara in termen de doi ani si va include 4.200 de masini de reciclare si 9.700 de puncte de colectare. Obiectivul este de a atinge un procent de reciclare de 90% din acest tip de deseuri. In februarie, autoritatile locale din Atena au anuntat extinderea retelei asa-numitelor pubele maro pentru deseuri biologice. Un program special include deja peste 12.000 de gospodarii, avand ca scop transformarea acestui tip de deseuri in compost potrivit pentru fertilizare si amenajarea teritoriului. Conform datelor Eurostat, Grecia are cele mai bune rezultate in ceea ce priveste reciclarea deseurilor electronice, ajungand la 82%, ceea ce este egal cu media UE. Cipru Deseuri reciclate: 15,8% Deseuri de ambalaje reciclate: 69,5% (2022) Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: 39,1% (2022) In Republica Cipru, principiul "poluatorul plateste" se aplica atat intreprinderilor, cat si gospodariilor, fiind implementat printr-un sistem "Pay-As-You-Throw" (Plateste pe masura ce arunci). Conform sistemului, gospodariile si unitatile comerciale, pe langa o taxa standard de colectare a deseurilor, achizitioneaza saci sau containere preplatite de diferite dimensiuni, care sunt utilizate pentru eliminarea deseurilor nereciclabile. Cetatenii platesc in functie de volumul de deseuri nereciclabile pe care il genereaza, creand un stimulent pentru separarea deseurilor in fluxuri reciclabile si nereciclabile. Deseurile organice din bucatarie sunt colectate separat in containere special amenajate, pentru care nu se percepe nicio taxa preplatita pentru pungi sau containere. Deseurile reciclabile sunt colectate fie in containere speciale, fie in saci speciali lasati in fata locuintelor. Potrivit companiei Green Dot, care deserveste peste 90% din populatie in zonele controlate de guvern, ambalajele din plastic, metal si carton pentru bauturi sunt plasate in saci speciali pentru colectarea de la marginea trotuarului. Hartia este colectata in saci separati si colectata similar, in timp ce ambalajele din sticla sunt depozitate in containere special amenajate. Serbia Deseuri reciclate: 15,2% Deseuri de ambalaje reciclate: fara date Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: nu exista date Serbia genereaza anual aproximativ trei milioane de tone de deseuri menajere, dar doar 15,5% sunt reciclate, potrivit ONG-ului Alianta Nationala pentru Dezvoltare Economica Locala (NALED). Aproximativ 90% din deseurile menajere ajung in continuare la gropile de gunoi in loc de centrele de reciclare, iar in multe municipalitati, 90-100% din deseuri sunt pur si simplu aruncate in gropi de gunoi. Statisticile oficiale raporteaza 2.689 de gropi de gunoi ilegale in Serbia, in timp ce ONG-urile estimeaza peste 3.500. In 2025, guvernul sarb a furnizat peste 4.200 de pubele de gunoi si 1.178 de containere in 44 de municipalitati si a introdus noi camioane moderne de gunoi in 17 orase, potrivit Ministerului Ecologiei. In decembrie 2025, Serbia a adoptat o noua Lege privind gestionarea deseurilor. Cu toate acestea, de cand guvernul a anulat regulamentul anterior privind alocarea fondurilor pentru stimulentele de reciclare, la 1 ianuarie 2026 a aparut un vid juridic, perturband activitatea companiilor de reciclare care se bazeaza pe finantare de stat. Oficialii declara ca noua lege se aliniaza la standardele UE, introduce un control sporit prin monitorizarea digitala a fluxurilor de deseuri si permite importul de deseuri nepericuloase in scopuri energetice, cu scopul de a reduce dependenta de combustibilii fosili si de a spori competitivitatea economica. Legea descentralizeaza procesul de autorizare pentru colectarea, transportul, depozitarea si tratarea deseurilor nepericuloase si inerte, oferind autoritatilor locale competenta de a emite autorizatii pentru teritoriile lor. Expertii avertizeaza ca, in aceste circumstante, 120.000 de tone de deseuri ar putea ajunge in mediul sarbesc in 2026, provocand potential un dezastru ecologic. De la 1 ianuarie 2026, fabricile de reciclare si-au redus forta de munca cu 70%. Romania Deseuri reciclate: 12,4% Deseuri de ambalaje reciclate: 37,3% (2022) Deseuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,4% (2022) Romania se situeaza pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste colectarea selectiva si reciclarea deseurilor, conform unui raport al Comisiei Europene din iunie 2025. In ciuda taxelor si amenzilor UE, tara recicleaza doar aproximativ 12% din deseuri, comparativ cu o medie UE de aproximativ 50%. Romania genereaza anual 303 kg de deseuri menajere pe persoana, dintre care 74% sunt depozitate la gropile de gunoi, mult peste obiectivul UE de maximum 10% pana in 2035. Potrivit Garzii Nationale de Mediu, 88% din deseurile colectate nu sunt reciclate. Legea obliga autoritatile locale sa asigure colectarea separata a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla, iar de anul trecut, si a deseurilor textile. Cu toate acestea, mai multe regiuni inca nu dispun de sisteme complet integrate de gestionare a deseurilor, iar chiar si in Bucuresti, pubelele si containerele de reciclare sunt rare. La sfarsitul anului 2023, Romania a introdus un nou sistem de returnare a sticlelor de plastic si sticla. Consumatorii returneaza sticlele prin intermediul unor automate speciale din lanturile mari de magazine si primesc un voucher (0,50 RON sau 0,10 EUR per sticla) care poate fi folosit la casa pentru reduceri. Bulgaria Bulgaria se numara printre tarile UE cu cele mai scazute rate de reciclare - mai putin de 20% din deseurile menajere sunt reciclate, comparativ cu o medie UE de aproape 48%, a remarcat recent Nikolay Nedelkov, viceprimarul pentru ecologie al municipiului Sofia, citand date oficiale de la Comisia Europeana. In acelasi timp, obiectivele nationale vizeaza reciclarea a peste 65% din deseuri pana in 2035, cu reducerea depozitarii deseurilor la 10%, a reamintit el. Intr-adevar, conform datelor Eurostat din 2023, Bulgaria recicleaza doar 16,7% din deseurile sale, comparativ cu o medie generala a UE de 47,9%. In Europa, liderul absolut pentru acel an este Germania cu 68,7%, urmata de Austria cu 62,8% si Slovenia cu 59,8%. Conform celor mai recente date Eurostat pentru Bulgaria in 2022, tara a reciclat 58,3% din deseurile de ambalaje si 39,5% din deseurile de ambalaje din plastic. In UE, rata medie de reciclare a deseurilor de ambalaje in 2022 a fost de 65,3%, crescand la 67,5% in 2023. Cea mai mare pondere de deseuri de ambalaje reciclate in Europa in 2023 a fost in Belgia, cu 79,7%, urmata de Islanda cu 77,3% si Tarile de Jos cu 75,8%.