Externe

Cand vezi cum se tunde barba vecinului tau, uda-ti-o pe a ta. La asta trebuie sa se gandeasca politicienii, economistii si... pensionarii din mare parte a Europei. Germania, cea mai puternica tara din Europa si cea care de obicei da ritmul "reformei", a inceput sa si demonteze statul social, anuntand reduceri drastice la pensii si asistenta medicala pentru a finanta cheltuielile de aparare, noteaza El Economista. Aceste reduceri au loc intr o tara a carei datorie publica abia depaseste 60% din PIB, ceea ce serveste drept un avertisment serios pentru toate acele tari cu niveluri de indatorare mult mai mari, care intentioneaza sa finanteze cresterea cheltuielilor de aparare printr o emisiune neta mai mare de datorie publica, mentinand sau chiar extinzand in acelasi timp alte categorii majore de cheltuieli. Evenimentele recente de pe piata au dezvaluit ca imprumuturile publice "nelimitate" au consecinte, iar Germania vrea sa dea un exemplu. Este oarecum paradoxal, din punct de vedere istoric, ca Berlinul initiaza aceasta dezmembrare, unii chiar au considerat ca a inceput dupa Marea Recesiune, a statului bunastarii, cand tocmai cancelarul german Otto von Bismarck a fost cel care a sustinut modelul la sfarsitul secolului al XIX lea. Omul care a calauzit destinul Prusiei (precursoarea Germaniei moderne) timp de doua decenii a implementat primul sistem de pensii contributive si asigurari sociale obligatorii pentru a infrana ideile socialiste si a imbunatati viata lucratorilor, punand astfel bazele unui model la care Regatul Unit a contribuit ulterior semnificativ. Taieri de miliarde si un nou model de "stat social" Vremurile s au schimbat, iar vantul pare sa bata in directia opusa. In urma cu doar cateva ore, guvernul de coalitie german a fost de acord cu un pachet amplu de reduceri ale asistentei sociale in valoare de 38,3 miliarde de euro pana in 2030, reducand drastic sistemul de sanatate si garantiile de pensii pentru a elibera fonduri pentru cheltuieli militare. Uniunea Crestin Democrata (CDU) si Partidul Social Democrat (SPD), care formeaza coalitia de guvernare sub cancelarul Friedrich Merz, au ajuns la acord inainte de sedinta de cabinet programata pentru 28 aprilie 2026. In mijlocul diviziunilor si tensiunilor constante dintre cele doua factiuni ale sale, crestin democratii si social democratii, guvernul Marii Coalitii pare hotarat sa lanseze mult laudata "toamna a reformelor" a lui Merz, care a fost acum amanata pentru primavara urmatoare. Finalul, deocamdata, al alegerilor regionale din Germania ofera o fereastra de oportunitate despre care analistii au avertizat ca ar putea fi folosita pentru a introduce reforme care este putin probabil sa fie foarte populare. Fitilul s-a aprins acum cateva luni, cand tinerii membri rebeli ai CDU au amenintat ca vor bloca o propunere a SPD de imbunatatire a pensiilor. Merz a stins focul, dar luptele interne au aratat clar ca proiectiile pe termen lung nu se potriveau. Unul dintre cele mai frapante mesaje pentru Europa din partea acestei miscari de la Berlin se refera la pensii. Merz a declarat ca pensia de stat va fi reformata in ceea ce el insusi a descris ca fiind o "acoperire de baza" pentru batranete si ca nu va mai fi suficienta pentru a mentine un nivel de trai pe termen lung. In plus, indemnizatiile de somaj pe termen lung vor fi, de asemenea, reduse. Efectul combinat reprezinta cea mai semnificativa dezmembrare a statului social german de la reformele Agendei 2010 a lui Gerhard Schroder de la inceputul anilor 2000, un program care a divizat SPD ul atat de profund incat partidul nu si a revenit niciodata pe deplin. Avertisment pentru Europa: urmeaza pensii mai mici? Cand aceste reduceri din Germania au inceput sa fie dezbatute, Juan Ramon Rallo, doctor in economie si popularizator, a aratat deja intr o analiza spre restul Europei si in special spre Spania, cu urmatorul argument: "Spania ar trebui sa ia nota. Daca statul bunastarii german, cu o datorie publica de 63% din PIB, este in scadere, cel spaniol, cu 103%, este mult mai aproape de prapastie", a subliniat acest expert. Nu numai atat, Rallo a analizat cheltuielile publice pentru a clarifica problema, subliniind ca "cheltuielile sociale (intre cele doua tari) nu sunt prea diferite: Germania aloca 19,7% din PIB ul sau protectiei sociale, comparativ cu 18,5% in Spania; 4,5% educatiei, comparativ cu 4,2%; si 7,5% asistentei medicale, comparativ cu 6,6%. Nu exista nicio prapastie care sa ne permita sa presupunem ca ceea ce este nesustenabil acolo va fi in mod miraculos viabil si aici", a concluzionat acest expert. S-a vorbit mult despre nesustenabilitatea pensiilor in mare parte a Europei. Chiar si Financial Times a publicat recent un editorial controversat care punea sub semnul intrebarii capacitatea tarilor europene de a mentine sisteme atat de generoase. Prin urmare, miscarea Germaniei ar putea reprezenta ceva mult mai mare decat pare. Acesta ar putea fi primul pas catre o "reducere reala" a pensiilor la nivel european. In Europa, Spania s-ar putea confrunta cu una dintre cele mai mari probleme din urmatorii ani. Este adevarat ca Europa, in general, le a promis pensionarilor sai multe, atat in termeni financiari, cat si in ceea ce priveste drepturile. Printre tarile care au facut cele mai multe promisiuni, Spania se remarca prin cele mai mari drepturi la pensie din intreaga Europa. Calculul acestei datorii implicite la pensii, sau al drepturilor la pensie, in conturile nationale este o estimare a valorii tuturor pensiilor pe care gospodariile le au acumulat pana la o anumita data, fie prin sisteme publice (sistem de tip "pay as you go", care este sistemul spaniol), fie prin sisteme private (fonduri capitalizate). Obligatiile Spaniei depasesc 600% din PIB, cea mai mare cifra din Europa, conform datelor Eurostat. Un raport realizat de Capital Economics din ianuarie anul trecut, pe care elEconomista.es il prezentase deja in avanpremiera, a aratat cum, in ciuda performantelor economice superioare de la inceputul pandemiei in comparatie cu vecinii lor din nord, economiile din sudul Europei au fost deosebit de vulnerabile in ceea ce priveste pensiile. Studiul a indicat ca cheltuielile publice medii pentru pensii in zona euro sunt proiectate sa creasca cu aproximativ 1% din PIB in urmatorul deceniu, desi cu diferente semnificative intre tari. Desi 1% din PIB poate parea putin, in tarile care se confrunta deja cu dezechilibre bugetare, 1% ar putea fi picatura care a umplut paharul si a declansat suspiciuni sau preturi pentru piete in ceea ce priveste nesustenabilitatea datoriei publice, care se confrunta cu aceasta provocare enorma la niveluri istorice ridicate. Presiunea uriasa: imbatranirea populatiei si costurile "Aceasta crestere este determinata de imbatranirea populatiei, pe masura ce vasta generatie a generatiei "baby boom" ajunge la varsta de pensionare, un proces mai pronuntat in Italia si Spania, mai putin intens in Franta si in conformitate cu media zonei euro in cazul Germaniei", a remarcat Franziska Palmas, autoarea raportului. Pe fondul controversei din jurul "contrareformei" pensiilor din Franta si al dezbaterii din Germania, raportul Capital a indicat in mod explicit Spania. Firma britanica a explicat ca cheltuielile cu pensiile in Spania ar putea creste cu putin peste 1,5% din PIB pana in 2035 (peste un deceniu), desi recunosc ca Comisia Europeana considera ca aceasta cifra va fi si mai mare, ajungand la 1,8%. Problema este ca, in Spania, cea mai mare parte a cheltuielilor si problema majora vor aparea mai tarziu si toate deodata, in timp ce in prezent sunt mascate de cresterea contributiilor la asigurarile sociale prin diverse mecanisme. "In Germania si Spania, principalul risc este automultumirea. Este putin probabil ca cresterea cheltuielilor cu pensiile in ambele tari sa genereze ingrijorare semnificativa in randul investitorilor pe termen scurt, avand in vedere ca rata datoriei Germaniei este destul de scazuta, iar cea a Spaniei a inregistrat o tendinta descendenta datorita cresterii economice solide", a declarat Palmas. Dintr o perspectiva paneuropeana, marea intrebare este daca trebuie, intr un fel, sa facem un pas inapoi pentru a castiga avant si apoi sa sprintam inainte. "Se sustine uneori ca Europa prioritizeaza in mod deliberat bunastarea in detrimentul cresterii economice. Cu toate acestea, statul european al bunastarii, care in majoritatea tarilor are un sistem de pensii de tip "pay as you go", are nevoie de crestere economica pentru a ramane sustenabila. Ca sa nu mai vorbim de finantele publice, care se afla deja intr o stare critica in mai multe state membre. Fara crestere economica, raporturile datorie publica PIB risca sa devina nesustenabile", au argumentat Ruben Dewitte si Peter Vanden Houte, analisti la ING, intr un raport recent. Imediat ce masurile guvernului german au fost anuntate, ministrul spaniol al transporturilor, Oscar Puente, a postat rapid pe retelele de socializare: "Luati aminte. Putem preveni acest lucru aici." Cu toate acestea, cazul Germaniei, cu o datorie publica din PIB cu 40 de puncte procentuale mai mica decat Spania, demonstreaza ca nu este usor sa redresezi finantele si sa te confrunti cu mai multe provocari simultan. Problema majora din Germania este ca aceasta serie de reduceri este justificata de reinarmare, lucru greu de acceptat de public. Desi s a afirmat in repetate randuri ca pachetul masiv de stimulare al Berlinului, axat in mare masura pe aparare, precum si pe infrastructura, va genera locuri de munca si va stimula activitatea economica, adevarul este ca cheltuielile enorme pentru aparare, in special pentru a contracara amenintarea ruseasca, provoaca presiuni fiscale suplimentare. Acest lucru se extinde si la restul economiilor europene, care, desi mai putin viguroase decat Germania, s-au angajat, de asemenea, fata de NATO, sa si mareasca cheltuielile militare. OCDE a avertizat recent ca "cresterea cheltuielilor pentru aparare ar putea stimula modest activitatea economica pe termen scurt, dar creeaza o presiune fiscala suplimentara, in timp ce efectele sale asupra cresterii pe termen lung sunt incerte. Beneficiile economice de durata sunt mai probabile daca guvernele intreprind reforme structurale mai ample, alaturi de reinarmare." Cheltuielile nu sunt nelimitate... nimic nu este gratuit. In plus, politicienii germani s au confruntat cu critici serioase dupa ce au descoperit ca o parte din stimulul alocat investitiilor a fost folosit pentru cheltuieli curente sau, asa cum spun unii economisti, pur si simplu pentru a "astupa gauri". Acest lucru face ca masura actuala a guvernului sa fie cu atat mai semnificativa. "Continuam sa credem ca stimulul fiscal va stimula in cele din urma activitatea economica. Cu toate acestea, avand in vedere ca o parte din acest stimul va fi folosit pentru a acoperi costul fiscal tot mai mare al unei populatii imbatranite si ca atentia guvernului pare sa se mute de la planurile de investitii in infrastructura la dezbateri despre viitorul statului bunastarii, anticipam ca impulsul generat de stimulul fiscal va fi dezamagitor", a declarat insasi Palmas in urma cu cateva luni la Capital Economics. Pentru alti analisti, hotararea guvernului a fost insuficienta. "Merz a preluat functia de cancelar cu un mandat clar si un partener de coalitie supus. Un an mai tarziu, Germania a trecut printr o schimbare radicala a politicii fiscale, dar sunt vizibile doar semne timide de reforma structurala. Progresul promis in ceea ce priveste reformele legate de cheltuielile sociale, competitivitate si deficitul fiscal structural, dincolo de fondul special alocat apararii si infrastructurii, inca nu s-a materializat", a declarat Carsten Brzeski, economist sef la ING, chiar inainte de anuntarea masurilor luate de Berlin