Externe

Prima fabrica europeana a gigantului auto chinez BYD este in centrul unui scandal major, dupa ce o organizatie pentru drepturile omului sustine ca muncitori adusi din China au fost tratati "ca niste sclavi moderni". Potrivit unui raport realizat de organizatia China Labor Watch (CLW), zeci de muncitori chinezi implicati in constructia complexului din Ungaria au lucrat in conditii extreme, sub o retea opaca de subcontractori care ar fi permis companiei sa evite responsabilitatea directa. Munca non-stop si ordine de a minti inspectorii Raportul CLW, bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, descrie un regim de lucru dur: sapte zile din sapte, intre 12 si 14 ore zilnic. Pauzele erau limitate strict la mese, iar orele suplimentare nu erau platite. Mai grav, muncitorii sustin ca li s-a cerut explicit sa minta inspectorii in legatura cu programul real de lucru, in cazul unor controale. Salarii intarziate si contracte imposibil de parasit Situatia financiara a angajatilor era la fel de precara. Potrivit raportului, salariile erau platite cu intarzieri de pana la trei luni, iar muncitorii nu puteau renunta la contracte fara a pierde sume importante platite in avans pentru recrutare. In plus, acestia nu ar fi fost adusi in Uniunea Europeana cu vize de munca, ci cu vize de afaceri, ceea ce i-a lasat fara acces la servicii medicale sau protectie sociala. O retea de subcontractori si "negarea plauzibila" Un element central al acuzatiilor il reprezinta modul in care forta de munca a fost recrutata. Muncitorii nu erau angajati direct de BYD, ci printr-o retea complexa de intermediari. Aceasta structura, sustin criticii, permite companiei sa invoce lipsa de control direct asupra conditiilor de munca - o strategie descrisa adesea drept "negare plauzibila". Precedentul din Brazilia Nu este pentru prima data cand BYD se confrunta cu astfel de acuzatii. In 2025, compania a fost actionata in justitie in Brazilia pentru conditii de munca descrise drept similare "sclaviei moderne". Ulterior, autoritatile au inclus compania pe o lista neagra. Si atunci, responsabilitatea a fost atribuita subcontractorilor implicati in proiect. Un test pentru Europa Cazul din Ungaria ridica semne de intrebare serioase cu privire la modul in care sunt implementate standardele europene de munca in proiecte industriale majore. Daca acuzatiile se confirma, situatia ar putea deveni un test important pentru autoritatile europene: cat de eficient pot controla practicile companiilor globale care opereaza prin lanturi complexe de subcontractare.