Politic-Social

Curtea Constitutionala a Romaniei a emis vineri motivarea pentru verdictul dat pe Legea Integritatii. Magistratii au decis saptamana trecuta ca amendamentul care ii vizeaza mandatul lui Dominic Fritz este constitutional, iar acum isi explica decizia. "Potrivit doctrinei si jurisprudentei Curtii Constitutionale, legea noua se va aplica - de la intrarea ei in vigoare - atat situatiilor juridice care se vor naste, se vor modifica ori stinge dupa aceasta data, cat si efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute", a argumentat Curtea. Cum a aplicat CCR principiul neretroactivitatii Judecatorii CCR au decis ca amendamentul propus de social-democrati nu are efecte retroactive, ci are efecte doar pentru viitor, chiar daca o decizie juridica a avut loc in trecut. Aplicat pe cazul lui Dominic Fritz, dar si al altor demnitari care au fost condamnati definitiv pentru conflict de interese sau incompatibilitate cu functia, legea va produce efecte doar in viitor, din momentul in care mandatul le este retras. "Curtea retine ca, dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constitutional si deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu incalcarea lui. [...] Principiul neretroactivitatii legii civile este de rang constitutional si are o valoare absoluta, in sensul ca legiuitorul nu poate institui nicio derogare, si semnifica faptul ca legea civila se aplica tuturor situatiilor juridice nascute dupa intrarea ei in vigoare, iar nu situatiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita). In mod corelativ, potrivit principiului aplicarii imediate a legii noi, de la data intrarii in vigoare a acesteia, ea se aplica tuturor actelor, faptelor si situatiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, faptelor si situatiilor juridice in curs de constituire, modificare sau stingere incepand cu aceasta data, precum si efectelor viitoare ale unor situatii juridice anterior nascute, dar neconsumate la data intrarii in vigoare a legii noi (facta pendentia). Cu alte cuvinte, aplicarea imediata a legii noi inseamna ca o situatie juridica produce acele efecte juridice care sunt prevazute de legea in vigoare la data constituirii ei (tempus regit actum)", a mai luat in considerare CCR. Curtea Constitutionala mai explica ca: "Practic, norma intertemporala nu reglementeaza o sanctiune personala aplicabila titularului functiei/demnitatii/mandatului, ci intrerupe/inceteaza de drept functia/demnitatea/mandatul care a fost viciata/viciat prin fapta titularului sau. Rezulta ca, in mod organic, norma intertemporala integreaza efectele juridice produse de vechea reglementare in noul cadru referential al protectiei integritatii de drept public a functiei/demnitatii/mandatului, eliminand riscurile sistemice cu privire atat la erodarea protectiei constitutionale acordate functiei publice prin dispozitiile art.16 alin.(3) teza intai din Constitutie, cat si la deteriorarea progresiva si profunda a functiei publice, in masura in care aceasta continua sa fie exercitata de un titular aflat in executarea unei sanctiuni aplicate la regimul integritatii functiei publice si ale carei efecte nu s-au epuizat". Verdictul CCR, criticat de liderii partidelor de dreapta Atat lideri din USR, cat si echipa lui Ilie Bolojan, au criticat decizia Curtii in cazul amendamentului Fritz, sustinand ca amendamentul PSD a fost un atac politic la adresa lui Dominic Fritz. "Potrivit doctrinei si jurisprudentei Curtii Constitutionale, legea noua se va aplica - de la intrarea ei in vigoare - atat situatiilor juridice care se vor naste, se vor modifica ori stinge dupa aceasta data, cat si efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute", mai spun judecatorii CCR despre efectele Legii Integritatii. Dominic Fritz isi pierde mandatul de primar al Timisoarei Astfel, Dominic Fritz isi va pierde mandatul de primar al Timisoarei, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii Integritatii. "Legea criticata ofera pentru viitor o reglementare obiectiva, completa si unitara cu privire la regimul integritatii in exercitarea functiei publice, asigurand o protectie consistenta, identica si principiala a integritatii functiei publice, indiferent de modulatiile normative intervenite de-a lungul timpului, precum si o solutie juridica rationala si echilibrata ce releva o congruenta axiologica in evaluarea si aplicarea principiului integritatii functiei publice", au concluzionat magistratii CCR, in legatura cu sesizarea de neconstitutionalitate facuta pentru Legea Integritatii atat de PNL si USR, cat si de presedintele Nicusor Dan.