|
Accesează contul My Orange
07.10.2026, 13:26 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Curtea Constitutionala a Romaniei a respins ca neintemeiata sesizarea depusa de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natura constitutionala dintre Guvern si Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la plata drepturilor salariale restante din Justitie. Sesizarea lui Ilie Bolojan a vizat demersurile ICCJ prin care Guvernul si Ministerul Finantelor au fost obligate sa achite restantele salariale, a caror valoare este estimata la aproximativ 4,8. Guvernul a sustinut ca instanta suprema si-ar fi depasit atributiile constitutionale prin impunerea unor alocari bugetare si ca stabilirea bugetului si a rectificarilor reprezinta atributii ale Executivului si Legislativului. In schimb, Inalta Curte a solicitat plata drepturilor salariale restante rezultate in urma unor majorari stabilite retroactiv prin hotarari judecatoresti. Curtea de Apel Bucuresti admisese anterior actiunea ICCJ si obligase Guvernul si Ministerul Finantelor sa achite sumele. Prin respingerea sesizarii ca neintemeiata, CCR nu a dat curs argumentului Guvernului privind existenta conflictului constitutional invocat de premierul interimar, Ilie Bolojan . In paralel, ICCJ urma sa se pronunte in procesul privind plata efectiva a drepturilor salariale restante, dupa mai multe amanari ale deciziei. De unde a pornit disputa de 4,8 miliarde de lei Conflictul isi are originea in restantele salariale acumulate in sistemul judiciar, rezultate din drepturi obtinute de magistrati prin hotarari judecatoresti si din penalitatile aferente. La sfarsitul lunii martie, Inalta Curte a formulat o plangere prealabila impotriva Guvernului si Ministerului Finantelor, reclamand refuzul de a pune la dispozitie fondurile necesare achitarii drepturilor salariale restante ale judecatorilor si ale altor categorii de personal din sistemul judiciar. Ulterior, ICCJ s-a adresat Curtii de Apel Bucuresti. Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucuresti a admis actiunea si a obligat Guvernul si Ministerul Finantelor sa asigure integral fondurile necesare platii drepturilor salariale restante scadente in 2026, inclusiv, daca este necesar, prin rectificare bugetara. Guvernul si Ministerul Finantelor au declarat recurs. Bolojan a dus conflictul la CCR: "Instanta perturba direct echilibrul bugetar" Pe 2 iulie, premierul interinar, Ilie Bolojan, a sesizat separat Curtea Constitutionala, sustinand ca problema nu mai este doar una legata de executarea unor hotarari judecatoresti, ci una care priveste separatia puterilor in stat. Argumentul Guvernului a fost ca instanta nu poate obliga Executivul sa decida intr-un anumit fel asupra distribuirii banilor din bugetul de stat. Bolojan sustinea ca elaborarea bugetului, rectificarile bugetare si utilizarea Fondului de rezerva tin de atributiile puterii executive si legislative si ca puterea judecatoreasca nu poate stabili cum sunt repartizate resursele unui buget consolidat. "Instanta perturba direct echilibrul bugetar national", afirma atunci Bolojan, sustinand ca obligatia impusa Guvernului reprezinta o ingerinta in activitatea Executivului. ICCJ: Nu stabilim bugetul, cerem executarea unor drepturi deja recunoscute Pozitia Inaltei Curti a fost opusa. Instanta suprema a sustinut ca nu incearca sa preia atributiile Guvernului sau Parlamentului in construirea bugetului, ci urmareste obtinerea fondurilor necesare pentru executarea unor drepturi salariale deja stabilite. Disputa a ajuns astfel sa se desfasoare simultan pe doua planuri: procesul in contencios administrativ privind plata banilor si conflictul constitutional deschis de Guvern la CCR.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.