Cultura si divertisment

Cercetarea, coordonata de specialisti de la Institutul Karolinska, a analizat datele a aproximativ 2,7 milioane de persoane nascute in Suedia intre 1985 si 2020. Dintre acestea, 2,8% au primit un diagnostic de autism pe parcursul vietii, de la varsta de doi ani pana la 37 de ani, mai scrie The Guardian. Rezultatele arata o discrepanta clara in primii ani de viata. Baietii sunt diagnosticati, in medie, cu aproape trei ani mai devreme decat fetele. Astfel, varsta mediana este de 13,1 ani pentru baieti, fata de 15,9 ani pentru fete. Pana la varsta de 10 ani, baietii au fost de trei pana la patru ori mai predispusi sa primeasca un diagnostic. Cu toate acestea, pe masura ce copiii inainteaza in varsta, tendinta se schimba. In adolescenta, numarul diagnosticelor la fete creste rapid. Ulterior, pana la varsta de 20 de ani, ratele de diagnosticare devin aproape egale pentru ambele sexe. Acest lucru contrazice ideea ca autismul este semnificativ mai frecvent la barbati. Cauzele subdiagnosticarii la fete Potrivit cercetatorilor, diferenta de gen observata nu reflecta o prevalenta reala, ci mai degraba intarzieri si erori de diagnostic. Dr. Caroline Fyfe, autoarea principala a studiului, explica faptul ca diferenta este mult mai mica decat se credea anterior. Acest lucru se intampla din cauza subdiagnosticarii fetelor si femeilor. Specialistii indica faptul ca fetele tind sa isi "mascheze" mai bine simptomele, ascunzand dificultatile sociale si comportamentele specifice. Astfel, semnele sunt mai greu de recunoscut in copilarie, in special in contextul criteriilor de diagnostic actuale, care au fost istoric concepute in jurul manifestarilor observate la baieti. Consecinte si necesitatea schimbarii Lipsa unui diagnostic timpuriu are un impact negativ asupra sanatatii mintale. Fetele si femeile autiste nediagnosticate sunt mai expuse riscului de anxietate, depresie si epuizare psihica. Iar acest lucru survine in primul rand din cauza efortului constant de a se conforma social. Activista Anne Cary subliniaza ca "biasurile sistemice din diagnostic, nu o diferenta reala de incidenta, stau la baza acestui decalaj". Ea avertizeaza ca multe fete sunt de fapt diagnosticate gresit, cu tulburari de personalitate sau de dispozitie, inainte de a primi ajutorul corect. Pentru a remedia situatia, expertii cer o mai buna pregatire a medicilor. Sunt necesare criterii de evaluare mai sensibile la diferentele de gen si servicii de diagnostic accesibile. Reprezentantii Societatii Nationale pentru Autism (National Autistic Society) sustin ca "genul nu ar trebui niciodata sa fie o bariera in calea diagnosticarii" si ca stereotipurile invechite trebuie abandonate. In concluzie, studiul evidentiaza necesitatea recunoasterii diversitatii modurilor in care se manifesta autismul, pentru a asigura ca sprijinul ajunge la toti cei care au nevoie, indiferent de gen.