|
Accesează
contul existent
27.05.2026, 09:27 Sursa: mediafax.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
De-a lungul timpului, bratele extrem de scurte ale celebrului pradator au starnit atat curiozitate stiintifica, cat si numeroase glume. Raportate la dimensiunea corpului (care putea depasi 12 metri lungime) membrele anterioare ale lui T. rex, de aproximativ 90 de centimetri, pareau disproportionat de mici. Totusi, acest aspect nu era unic: mai multe specii de dinozauri carnivori prezentau aceeasi caracteristica, noteaza CNN. Un studiu publicat pe 20 mai in revista Proceedings of the Royal Society B sugereaza ca aceasta trasatura nu a fost intamplatoare, ci rezultatul unei adaptari evolutive. Analizand 85 de specii de dinozauri, cercetatorii au ajuns la concluzia ca reducerea bratelor a fost compensata de dezvoltarea accentuata a craniului. "Daca erai un dinozaur cu un craniu foarte robust, era foarte probabil sa ai membre anterioare foarte mici", a explicat Charlie Roger Scherer, doctorand la University College London si autorul principal al studiului. "Si, de fapt, dimensiunea corpului nu conta: puteai cantari o tona sau zece. Daca aveai un craniu puternic, aveai brate relativ mici", a adaugat acesta. Potrivit cercetatorului, evolutia favorizeaza eficienta, nu abundenta simultana a functiilor. "Evolutiei nu ii place sa le aiba pe toate in acelasi timp", a spus Scherer, explicand ca organismele tind sa prioritizeze anumite trasaturi in detrimentul altora. "Daca vrei sa te bazezi pe cap pentru a dobori prazi mari, nu are sens sa investesti energie in brate lungi si puternice, pe care probabil nu le vei folosi", a precizat el. Studiul identifica cinci grupuri diferite de dinozauri carnivori Studiul este primul care identifica aceasta corelatie la scara larga, in cinci grupuri diferite de dinozauri carnivori: tiranosaurizi, ceratosaurizi, megalosaurizi, abelisaurizi si carcharodontosaurizi. Toate aceste grupuri includ pradatori bipedi de mari dimensiuni, care au trait de-a lungul a aproximativ 180 de milioane de ani. Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetatorii au analizat atat fosile, cat si date din literatura stiintifica, masurand oasele membrelor anterioare si structura craniului. De asemenea, au dezvoltat o metoda proprie pentru a evalua rezistenta craniului, luand in calcul dimensiunea, structura si forta muscaturii. Rezultatele au aratat ca T. rex avea cel mai puternic craniu dintre speciile analizate, fiind urmat de Tyrannotitan. Aceasta "suprematie" a capului ar putea explica de ce bratele au devenit secundare in procesul de vanatoare. "Toate aceste specii vanau animale care necesitau mai multa forta pentru a fi doborate, motiv pentru care au dezvoltat cranii atat de puternice", a subliniat Scherer. "Totul se facea practic cu capul, care devenea principalul punct de contact cu prada", a mai spus el. Cu toate acestea, cercetatorii nu considera ca bratele erau complet inutile. "In mod evident aveau o functie, altfel nu ar fi existat deloc", a afirmat Scherer, adaugand ca rolul lor exact ramane inca necunoscut. T. rex, un rechin terestru gigantic care isi facea toata treaba cu capul Alti experti confirma aceasta directie de interpretare. "Pentru animale, dezvoltarea diferitelor parti ale corpului implica un cost energetic semnificativ", a explicat paleontologul Stephan Lautenschlager. "Daca anumite structuri au un rol secundar, este mai eficient sa fie reduse in favoarea altora mai importante, cum ar fi maxilarele puternice", a precizat acesta. La randul sau, Steve Brusatte, profesor la Universitatea din Edinburgh, a comparat T. rex cu "un rechin terestru gigantic care isi facea toata treaba cu capul", subliniind ca, pe parcursul evolutiei, capul a preluat functii pe care anterior le aveau bratele, precum prinderea si uciderea prazii. Noul studiu evidentiaza astfel nu doar un detaliu anatomic curios, ci si un model evolutiv complex. Dinozaurii nu au urmat o singura cale, ci au dezvoltat strategii diferite pentru a supravietui, ceea ce explica de ce continua sa fascineze atat comunitatea stiintifica, cat si publicul larg.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.