Externe

Felul in care un lider reactioneaza dupa o infrangere depinde si de diferenta de voturi, de institutiile statului si de presiunile politice interne sau externe, arata o analiza publicata de Il Post. Orban si Vucic au acceptat infrangerea dupa ani la putere In Ungaria, Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare din aprilie, dupa 16 ani la conducerea guvernului. Partidul sau, Fidesz, a fost invins de formatiunea Tisza, iar fostul premier a recunoscut rezultatul. O situatie asemanatoare s-a inregistrat in Serbia, unde Aleksandar Vucic a acceptat infrangerea politica din octombrie, dupa aproximativ 14 ani in care a exercitat o influenta majora asupra conducerii tarii. Noaptea alegerilor din Serbia a fost insa tensionata. Presa apropiata lui Vucic anuntase initial un rezultat favorabil acestuia, iar in centrul Belgradului au fost mobilizate forte de securitate. The Times: Vucic was talked out of staging a violent coup after losing the election According to Serbian politicians and a former senior police officer, Aleksandar Vucic was prepared to hold on to power by force but unexpectedly backed down on Sunday. Sources cited by The Times say the decisive factor was the Student List's lead of 500,000 votes and phone calls urging him not to continue the fight. Former head of Serbia's anti-terrorism unit Spasoje Vulevic said Vucic had deployed 4,000 police officers and 3,000 supporters to central Belgrade to prevent a change of power. Student List candidate Radomir Saicic claims that the plan to overturn the election results by force was changed following calls from the police and other agencies. Vucic conceded defeat 90 minutes after the polls closed. According to unconfirmed rumours, former Hungarian Prime Minister Viktor Orban may have influenced his decision. Vulevic also suggests that Vucic received calls from European governments, although MEP Sandro Gozi believes the election result itself came as a shock to him. - NEXTA (@nexta_tv) October 28, 2026 Potrivit unei relatari a publicatiei britanice The Times, fostul lider ar fi luat in calcul contestarea rezultatului. O convorbire cu Orban si interventiile altor guverne europene ar fi contribuit la evitarea unei crize. Vucic a respins aceasta versiune, sustinand ca discutase cu Orban abia dupa ce acceptase infrangerea. In ambele tari, diferentele electorale au fost suficient de mari incat contestarea victoriei opozitiei sa fie dificil de sustinut. In Brazilia, familia Bolsonaro a ales alta cale Flavio Bolsonaro a pierdut la limita alegerile prezidentiale din 25 octombrie in fata lui Luiz Inacio Lula da Silva. Fiul fostului presedinte Jair Bolsonaro a invocat presupuse fraude electorale si a cerut anularea rezultatului, inainte de a pleca in Statele Unite. Reactia sa aminteste de cea a tatalui sau, care a refuzat sa recunoasca victoria lui Lula in 2022. In ianuarie 2023, sustinatorii lui Jair Bolsonaro au atacat sediile principalelor institutii ale statului din Brasilia. Fostul presedinte a fost condamnat ulterior la 27 de ani de inchisoare pentru tentativa de lovitura de stat. Trump spune ca este dispus sa accepte rezultatele Inaintea alegerilor americane din 3 noiembrie, Donald Trump evitase sa promita neconditionat ca va respecta rezultatul. Dupa scrutin, in care democratii erau proiectati sa castige controlul Camerei Reprezentantilor, presedintele a declarat pentru The New York Times ca este dispus sa accepte rezultatele, potrivit Reuters. Trump continua sa sustina ca a castigat alegerile prezidentiale din 2020, in care a fost invins de Joe Biden. Presedintele SUA Donald Trump a declarat ca este dipus sa accepte rezultatele alegerilor. Foto: Matt Kaminsky/ZUMA Press Wire/dpa Cand liderii refuza sa plece Un exemplu diferit este Venezuela, unde Nicolas Maduro a ramas la putere dupa alegerile contestate din 2024, in ciuda dovezilor prezentate de opozitie privind victoria candidatului sau. Maduro a fost inlaturat si capturat intr-o operatiune militara americana din ianuarie 2026, iar tara traverseaza un proces de tranzitie politica. Un precedent asemanator a existat in Gambia, in 2016. Presedintele Yahya Jammeh a recunoscut initial infrangerea, apoi si-a schimbat pozitia. A parasit puterea abia in ianuarie 2017, dupa interventia diplomatica si militara a statelor vest-africane.