Cultura si divertisment

Bogdan Branzas a povestit ca a ajuns sa scrie cartea sa "Brand Romania, marea evadare dintre Miorita si Dracula" pornind de la teza de doctorat, dar si din activitatea sa publicistica si cercetarile proprii privind prezentul Romaniei. In analiza sa, Branzas constata ca, in ultimii 30 de ani, Romania a realizat campanii de promovare a tarii, mai degraba decat strategii pe termen lung. Campaniile, de tip publicitar, precum "Romania etern fascinanta", nu au avut continuitate si nu au adus rezultate semnificative, deoarece o campanie are un efect pe termen scurt, spre deosebire de o strategie implementata pe 10-30 de ani. El afirma ca aceasta lucrare nu are un caracter critic, ci este constatativa, analitica si propune solutii, concentrandu-se mai mult pe brandul turistic al Romaniei, si nu pe brandul de tara sau de natiune. [caption id="attachment_23652464" align="alignnone" width="1200"] Bogdan Branzas[/caption] De ce fac rau mitul Mioritei si mitul lui Dracula Autorul a facut referire la tema formelor fara fond, amintind ca subiectul a fost intens discutat in cultura romana inca dinaintea lui Titu Maiorescu. El a subliniat ca, dupa '90, sociologul Constantin Schifirnet a publicat un volum amplu care sintetizeaza toate interpretarile si analizele dedicate acestui fenomen, carte intitulata "Formele fara fond, un brand romanesc". Brinzas a explicat ca Romania se confrunta si astazi cu numeroase "forme fara fond", iar mitul Dracula reprezinta un exemplu elocvent. El a vorbit despre modernizarea accelerata, realizata in salturi si nu organic, proces care a generat, de-a lungul timpului, aparitia unor constructii culturale si identitare fara substanta reala. Potrivit acestuia, Romania moderna se afla intr-o situatie paradoxala: incearca sa avanseze, insa ramane prinsa in urma de aceste "carlige" simbolice, precum mitul Dracula, Miorita si alte forme similare care nu sunt sustinute de continut consistent. In opinia sa, depasirea acestor blocaje ar putea veni printr-o strategie bazata pe considerente economice reale, strategie despre care a precizat ca spera sa o detalieze pe larg. Brinzas a aratat ca, din experienta sa de peste 30 de ani, un avantaj economic (fie el mic sau mare) ii ajuta pe oameni sa faca un pas inainte, sa-si deschida mintea, sa calatoreasca si sa citeasca, ceea ce conduce la schimbari reale de mentalitate. El a afirmat ca o parte importanta din cercetarea sa este dedicata modului in care Romania ar putea atrage si valorifica resurse financiare, astfel incat acestea sa sustina o dezvoltare organica, dar si interesul investitional extern. In viziunea lui, problema nu este lipsa banilor, ci lipsa ideilor, iar accesul la resurse ar putea constitui motorul transformarilor profunde. Cum au transformat comunistii mitul lui Dracula intr-un instrument turistic Dracula, dupa cum stiti, este un roman scris de un autor relativ obscur irlandez, care a facut furori la Hollywood. Asadar, prin anii '60-'70, doi americani foarte intreprinzatori au zis ca ar putea sa faca niste bani din povestea aceasta. Si au publicat o carte in America despre Dracula. Si, intr-un fel sau altul, au mobilizat cateva mii de americani sa vina in Romania si sa parcurga tara lui Dracula. Evident, autoritatile comuniste de la vremea respectiva au detectat mirosul dolarilor, povesteste autorul. "Drept urmare, i-au lasat pe acesti americani sa-si faca treaba in continuare. Numarul de turisti a crescut. Atunci autoritatile au zis: "Ce-ar fi sa facem noi de aici un instrument turistic?" Si astfel au reinviat mitul lui Dracula la nivel national, au construit acel castel, un restaurant pe langa pasul Tihuta, care acum este o ruina, cu o butaforie acolo, pivnite ingrozitoare care sa simuleze groaza si cosmarul nespus. Astfel, au creat si promovat acest mit, asa-zis romanesc, ca un carlig pentru dolarii care ar putea veni. Au considerat ca, daca tot avem un mit care nu ne indeamna la lupta si care este fals, ar trebui sa profitam de el. Si au facut multe alte lucruri care consider ca ar fi trebuit sa fi fost evitate", a povestit autorul. Strategia Guvernului si hotararea amanata La intalnire a participat si secretarul de stat Laurentiu Viorel Gidei, care face parte din echipa ministrului Radu Miruta. Prezenta sa a fost remarcata pentru ca a oferit o confirmare directa a problemelor semnalate de autor. In loc sa conteste sau sa nuanteze criticile, Gidei a recunoscut ca ministerul lucreaza abia acum la documente ce ar fi trebuit finalizate cu ani in urma. "E foarte mult de vorbit despre turism. Constatarile mele despre turismul din Romania nu avem cifre. Este cumplit de greu sa incerci sa vorbesti despre strategii, despre pasii pe care trebuie sa-i facem, neavand cifre. Toate sursele pe care dumneavoastra le-ati documentat si toate sursele care sunt publice sunt inexacte. In cealalta ordine de idei, nu avem niciun fel de unitate in ceea ce priveste turismul din Romania si ma refer la industrie in general. Fiecare este cu interesele proprii, asa cum de doua ori ati omenit dumneavoastra in discursul dumneavoastra, si nu se gandesc la un intreg, la un brand de tara, la ceea ce are de castigat Romania. Sa stiti ca, din pacate, in 2019 era o hotarare a Guvernului, 571, care vorbea despre strategia pentru dezvoltarea turismului balnear. Trebuia, in doi ani de zile, sa fie ceea ce facem noi astazi. Planul de implementare pentru 2025 si 2030 pe care il facem, il lucram, ne intereseaza", a declarat Laurentiu Viorel Gidei.