Cultura si divertisment

Primul capitol din seria de rapoarte Trust Report, intitulat "Europe wants to eat better, so why isn't it happening?", arata ca interesul pentru alimentatia sustenabila a scazut de la 76% in 2021 la 69% in 2025, noteaza ESM. Studiul se bazeaza pe raspunsurile a 19.954 de consumatori din 18 tari europene. Mai putin de jumatate dintre europeni (48%) considera ca urmeaza o dieta sustenabila, iar implicarea in comportamente cu impact major asupra mediului, precum reducerea consumului de produse de origine animala, a scazut. Cu toate acestea, raportul arata ca diferentele dintre generatii ar putea indica o posibila schimbare in viitor. Consumatorii mai tineri sunt mai deschisi la inovatii alimentare sustenabile si la agricultura regenerativa si sunt mai predispusi sa cumpere produse organice sau obtinute in mod etic. In acelasi timp, tinerii europeni raman mai atasati de valorile de mediu pe termen lung, chiar daca se confrunta cu cele mai mari obstacole in a le pune in practica. Sanatatea, principalul motiv pentru schimbarea dietei Accentul pus pe sanatate este principalul factor care determina schimbarea obiceiurilor alimentare, 51% dintre respondenti afirmand ca incearca sa isi imbunatateasca alimentatia. Totusi, in ciuda acestei prioritati, imbunatatirea calitatii dietei ramane limitata. Studiul arata ca, desi europenii cunosc efectele negative ale alimentelor sarate, grase, dulci sau procesate, doar aproximativ o treime dintre consumatori incearca sa le evite. Multi europeni nu ating nici nivelul recomandat de consum pentru alimente sanatoase, precum fructele, legumele si fibrele, ceea ce arata ca bunele intentii nu sunt suficiente pentru a schimba obiceiurile alimentare. Diferenta dintre intentie si comportament Preturile si obiceiurile alimentare bine inradacinate sunt cele mai importante doua obstacole care impiedica schimbarea dietei si creeaza diferenta dintre intentie si comportament. Multi respondenti spun ca le este dificil sa isi permita optiuni mai sanatoase sau sa renunte la rutinele alimentare deja formate, chiar daca sunt motivati sa faca schimbari. Aceste dificultati sunt si mai evidente in randul tinerilor, care, desi sunt mai nemultumiti de dieta lor, considera ca au foarte putin control asupra posibilitatii de a o schimba. Datele arata ca presiunile financiare si structurale, si nu lipsa de informatii, limiteaza schimbarea obiceiurilor alimentare in randul consumatorilor europeni. Comentand rezultatele studiului, Klaus G. Grunert, profesor de marketing la Aarhus University si coordonator al EIT Food Consumer Observatory, a declarat ca europenii inteleg in mare masura ce inseamna o alimentatie mai sanatoasa si mai sustenabila, insa intentia nu este suficienta pentru a produce schimbari reale. "Aceasta cercetare arata ca europenii inteleg in mare masura cum arata o alimentatie mai sanatoasa si mai sustenabila, dar intentia nu este suficienta. Sanatatea este cel mai puternic factor in alegerea alimentelor, insa presiunile legate de pret si obiceiurile bine inradacinate continua sa influenteze ceea ce mananca oamenii." "Daca vrem sa vedem o schimbare reala in alimentatie, mai ales in ceea ce priveste adoptarea alimentelor sustenabile, care devin mai putin importante pe fondul presiunilor financiare, gustul si pretul trebuie conectate mai bine cu optiunile sanatoase si sustenabile. Solutiile trebuie sa tina cont de realitatile vietii de zi cu zi, nu doar de aspiratiile oamenilor." Ce arata raportul Potrivit raportului, schimbarea dietei in Europa va necesita o abordare mai diversificata si mai pragmatica din partea industriei alimentare si a factorilor de decizie. Aceasta ar putea include educatie nutritionala, masuri pentru reducerea costurilor si strategii care sa ajute consumatorii sa isi schimbe obiceiurile. Barierele in calea schimbarii au crescut in 2025, tot mai multi consumatori spunand ca le este greu sa renunte la obiceiurile alimentare si sa isi permita produse mai sanatoase si mai sustenabile. Industria si autoritatile ar trebui sa se concentreze pe produse sanatoase accesibile si usor de consumat, pe masuri care sa sprijine preturile mai mici si pe legatura dintre alimentatia sustenabila si beneficiile pentru sanatate. Raportul arata, de asemenea, ca tinerii europeni se confrunta cu dificultati in a transforma intentiile in schimbari reale si de durata. Concluziile din Trust Report 2026 vor fi publicate in patru capitole tematice. Primul capitol, "Europe wants to eat better, so why isn't it happening?", analizeaza dieta actuala, diferentele dintre generatii si obstacolele structurale care influenteaza alegerile alimentare in Europa. Urmatoarele capitole vor analiza nivelul de incredere in sistemul alimentar european, reactiile consumatorilor la noile inovatii din domeniu si sursele in care acestia au cea mai mare incredere atunci cand isi aleg alimentele.