Cultura si divertisment

Cat de obositor este, totusi, sa fii parinte? Cand o persoana curajoasa a pus aceasta intrebare pe un forum Reddit dedicat parintilor, au sosit peste 400 de raspunsuri. "Extrem de obositor. Este extrem de obositor si este literalmente CONSTANT", a scris unul dintre respondenti, Sentimentul a fost impartasit de sute de altii. Exista multe motive pentru care parintii se simt atat de epuizati astazi - si nu toate au legatura cu somnul. De exemplu, multe familii isi cresc copiii fara sprijinul comunitatii, in timp ce parintii adesea trebuie sa jongleze intre munca si cresterea copiilor. In acelasi timp, somnul multor parinti care au in gripa copii se schimba cu siguranta dupa ce au copii, fie ca este vorba de hranirea bebelusului in miezul noptii, fie de obiceiul unui prescolar de a se trezi la ora 05:00. Lipsa de somn strabate milenii? Studiile arata contrariul Avand in vedere ca exista parinti de cand exista omenirea, ar putea parea firesc sa presupunem ca toti parintii au suferit de lipsa de somn de milenii. Dar dovezile pe care le avem indica faptul ca acest lucru probabil nu este adevarat. Deci, ce au facut stramosii nostri diferit - si exista ceva ce am putea invata de la ei? In limbajul cotidian, cresterea copiilor si lipsa de somn sunt considerate sinonime. Cu toate acestea, datele privind cantitatea exacta de somn pe care parintii tind sa o piarda dupa nasterea unui copil sunt contradictorii si depind de contextul cultural. Un studiu, de exemplu, a constatat ca, in Germania, mamele aflate la prima nastere dorm, in medie, cu o ora mai putin pe noapte in primele trei luni de la nasterea bebelusului, comparativ cu perioada dinaintea sarcinii. Tatii pierd trei sferturi de ora. Desi durata somnului a crescut dupa ce a atins un "minim istoric" la trei luni, niciunul dintre parinti nu si-a recuperat complet somnul de dinainte de sarcina dupa sase ani. Lipsa somnului ii afecteaza si pe cei fara copii Asteptarile mai putin rigide in ceea ce priveste somnul s-ar putea sa nu ne ajute doar sa ne relaxam si sa ne destindem noaptea, ci si sa ne simtim mai putin obositi in timpul zilei, indiferent de cum am dormit noaptea precedenta. Dar diferenta generala dintre parinti si cei fara copii dupa perioada postpartum nu este nici pe departe atat de mare pe cat ai putea crede. In medie, studiul german, care a analizat aproape 40.000 de persoane in total, a constatat ca parintii care aveau cel putin un copil sub sase ani au raportat ca dormeau aproximativ sapte ore pe noapte. Persoanele fara copii dormeau cu doar 10 minute mai mult pe noapte, in cazul femeilor, si cu 14 minute mai mult pe noapte, in cazul barbatilor. In acelasi timp, datele unui sondaj realizat in 2024 in SUA au aratat ca parintii cu copii sub sase ani dorm, in medie, intre opt si noua ore pe noapte - un interval care se incadreaza perfect in limitele recomandate. In mod similar, un studiu francez, care a urmarit peste 400 de cupluri in cele 36 de luni de dupa nastere, a constatat ca atat mamele, cat si tatii au inregistrat o medie de opt ore de somn sau mai mult in toate momentele de referinta (desi unele persoane au dormit doar 4,25 ore pe noapte, iar altele pana la 12 ore). Desigur, acestea sunt in mare parte date auto-raportate, astfel incat oamenii pot supra- sau subestima durata somnului lor, de exemplu, incepand calculele de la momentul la care s-au culcat si nu de la momentul in care au adormit. Cat dureaza un somn bun? Insa, in ansamblu, acest lucru sugereaza ca multi parinti dorm relativ bine, desi exista variatii semnificative. Iar atunci cand cercetatorii examineaza tiparele de somn in societatile contemporane de vanatori-culegatori - ceea ce este adesea util pentru a incerca sa determinam cum traiau probabil stramosii nostri - rezultatele nu sunt prea diferite. O analiza a trei societati de vanatori-culegatori, de exemplu, a constatat ca adultii (inclusiv parintii) petreceau intre 6,9 si 8,5 ore pe noapte in pat. Deoarece se trezeau frecvent, media timpului efectiv de somn era intre 5,7 si 7,1 ore pe noapte. Totusi, un aspect crucial este ca parintii moderni din societatile industrializate declara in mod constant ca se simt mult mai obositi si epuizati decat cei din societatile de vanatori-culegatori. Oamenii de stiinta au incercat sa dezlege misterul motivului pentru care se intampla acest lucru. Perceptia somnului In societatile de vanatori-culegatori, aproape toti adultii - dintre care multi sunt parinti - declara ca sunt foarte multumiti de somnul lor, afirma antropologul evolutionist David Samson, director al Laboratorului de Somn si Evolutie Umana al Universitatii din Toronto si autor al cartii "The Sleepless Ape: The Strange and Unexpected Story of How Social Sleep Made Us Human" (Maimuta fara somn: Povestea ciudata si neasteptata a modului in care somnul social ne-a transformat in oameni). Samson a petrecut trei luni traind alaturi de tribul Hadza, o comunitate de vanatori-culegatori din nordul Tanzaniei, pentru a le studia obiceiurile de somn. "Cand te duci la tribul Hadza si ii intrebi: "Dormiti bine sau rau?", ei raspund: "Dormim bine"", spune el. In schimb, cand parintii din societatile moderne, industrializate, sunt intrebati despre calitatea somnului lor, de obicei ii acorda note mici. In studiul german, de exemplu, mamele si-au evaluat satisfactia fata de somn cu 6,57 pe o scara de la 0 la 10; tatii, cu 7,03. In studiul francez, aproape trei sferturi dintre mamele copiilor de trei luni au spus ca considera ca nu au dormit suficient. Nu este vorba ca parintii de astazi se trezesc mai des. Cercetarile efectuate de Samson si altii au aratat ca oamenii din societatile de vanatori-culegatori se trezesc, de obicei, mai des pe parcursul noptii decat noi. O parte din acest fenomen s-ar putea datora faptului ca abia odata cu Revolutia Industriala am inceput sa ne concentram asupra obiectivului unui somn "consolidat", spune Helen Ball, directoarea Centrului pentru Copii si Somn din Durham, Marea Britanie, si autoarea cartii How Babies Sleep: A Factful Guide to the First 365 Days and Nights (Cum dorm bebelusii: un ghid bazat pe fapte pentru primele 365 de zile si nopti). Conceptul nu este inca impartasit la nivel universal in intreaga lume. Ea a supervizat recent un proiect de cercetare care a comparat somnul adolescentilor din doua sate rurale din Mexic cu cel al adolescentilor din Mexico City. In satele rurale, "aceasta idee de a dormi bustean este necunoscuta", spune ea. "Doar in Mexico City era un concept familiar". Paradoxul somnului "Nu exista, de fapt, doar somnul bebelusului sau somnul mamei, sau alaptarea sau nealaptarea", spune McKenna. "Totul este strans interconectat. Corpul mamei devine habitatul bebelusului." Concluziile privind modul in care somnul la san ar putea afecta somnul mamei sunt mixte. Dar unele cercetari indica faptul ca acesta afecteaza cat de odihniti se simt proaspetii parinti. Un studiu a constatat ca durata reala a somnului nu difera, in medie, prea mult intre mamele care dorm impreuna cu copilul si cele care nu o fac. Mamele care dorm impreuna cu copilul se trezesc putin mai des pe parcursul noptii, dar par sa adoarma la loc mai repede. In schimb, o parte din diferenta rezida in mentalitatea mamelor. "Mamele nu sunt constiente de cat de des ar putea alapta noaptea sau de cat de des ar putea sa-si verifice bebelusii noaptea", spune Ball. Este posibil sa nu se trezeasca complet in timpul alaptarii. Sau poate ca pur si simplu uita de treziri. Acest lucru poate fi esential pentru a le face sa se simta mai odihnite a doua zi. Oamenii reprezinta un paradox frapant: in comparatie cu alte specii, nou-nascutii nostri vin pe lume extrem de imaturi si au nevoie de multa ingrijire din partea celor care ii cresc, afirma Sarah Blaffer Hrdy, profesoara de antropologie la Universitatea din California-Davis din SUA si autoare a mai multor carti despre cresterea copiilor din perspectiva evolutiei. Cu toate acestea, mediul de vanatori-culegatori in care stramosii nostri au supravietuit zeci de mii de ani era unul dificil, in care oamenii trebuiau sa consume o cantitate mare de calorii si timp doar pentru a-si procura hrana. Ajutorul primit din afara e cheia Spre deosebire de zilele noastre, insa, ele beneficiau de ajutor - si inca din belsug - pentru a putea dedica timpul si resursele necesare fiecarui copil, avand in acelasi timp suficienti copii pentru a asigura regenerarea populatiei. "Nu exista nicio sansa ca acea populatie sa nu fi disparut, nu exista nicio sansa ca specia sa fi evoluat", spune Hrdy, "daca mamele nu ar fi beneficiat atat de ingrijire si hrana din partea altor persoane, cat si din partea propriilor parinti pentru puii lor". Acesti "aloparenti" includeau alte rude, in special bunicile si fratii mai mari, dar adesea si ingrijitori cu o legatura mai indepartata. Antropologii care au observat tribul Efe din Africa Centrala, de exemplu, au descoperit ca bebelusii de 18 saptamani petrec 60% din timp fiind ingrijiti de altcineva decat mama lor si adesea sunt alaptati de altcineva decat mama lor. In multe societati industrializate, acest model a disparut in mare masura. Inlocuitorul sau cel mai apropiat, ingrijirea copiilor contra cost, poate genera propriile tipuri de stres, inclusiv de natura financiara. Astazi, multe familii lucreaza in "doua schimburi" - ingrijirea copiilor si munca in afara casei. In SUA, peste cinci din zece gospodarii cu copii au astazi venituri duble, in timp ce in UE, peste sase din zece se afla in aceasta situatie. Disparitatile de gen persista, de asemenea, majoritatea sarcinilor de ingrijire si a muncii casnice revenind, de obicei, in continuare femeilor - ceea ce le face pe mame, in special, sa se simta mai obosite.