Cultura si divertisment

Ouale rosii sunt unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sarbatorii Pastelui, alaturi de pasca si alte preparate traditionale. In mod obisnuit, acestea se pregatesc in Joia Mare, zi despre care exista credinta ca ouale vopsite atunci nu se strica tot anul, ba chiar rezista foarte mult timp fara sa se altereze. Obiceiul vopsirii oualor inainte de Paste este explicat prin mai multe legende crestine care leaga acest simbol de patimile lui Iisus Hristos. Una dintre cele mai raspandite povesti spune ca Maica Domnului a venit la locul rastignirii cu un cos de oua, pe care l-a asezat sub cruce. In acel moment, ouale s-au inrosit de la sangele varsat de Mantuitor pentru mantuirea lumii. O alta legenda arata ca, atunci cand Iisus a fost lovit cu pietre, acestea s-au transformat in oua rosii in clipa in care l-au atins. De asemenea, o alta istorisire spune ca, dupa rastignire, fariseii au organizat un ospat, iar unul dintre ei ar fi spus: "Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus''. Imediat, pe loc, ouale s-au inrosit, iar cocosul a inceput sa bata din aripi, semn al miracolului. De ce facem ouale colorate Traditia oferirii oualor colorate este insa mult mai veche decat crestinismul. Cu secole inainte de Hristos, oamenii ofereau oua decorate la marile sarbatori, in special la cele care marcau reinnoirea timpului. Oul era considerat un simbol al vietii, al regenerarii si al continuitatii. In credinta crestina, el il reprezinta pe Creator si ideea de renastere, fiind asociat cu Invierea lui Iisus, asemenea puiului care iese din coaja si incepe o noua viata. Culoarea rosie are o semnificatie profunda. Ea simbolizeaza sangele lui Iisus Hristos varsat pe cruce, dar si focul, care are rol purificator. In prezent, ouale nu sunt vopsite doar in rosu, ci si in alte culori precum galben, verde sau albastru, culori care vestesc bucuria primaverii. In unele cazuri, ouale sunt colorate si in negru, culoare care aminteste de suferinta lui Hristos. In anumite zone din tara, mai ales in Bucovina, se pastreaza traditia incondeierii oualor, care a devenit o adevarata forma de arta populara. Mesterii populari folosesc tehnici speciale pentru a crea modele diferite, frumoase, inspirate din natura sau din simboluri religioase. Aceste oua sunt numite si "oua muncite", fiindca realizarea lor necesita rabdare si multa atentie. Modelele folosite includ motive geometrice, plante, animale sau simboluri astrale. Pe oua apar desene precum frunze, brazi, flori, spice de grau, pesti, coarne de cerb, steaua magilor sau crucea. De asemenea, unele modele sunt inspirate din motivele traditionale de pe hainele populare. De obicei, pentru decorare se folosesc mai multe culori, pentru ca fiecare are o semnificatie diferita. Rosul simbolizeaza dragostea, focul si viata, negrul reprezinta eternitatea si suferinta, galbenul sugereaza lumina si bogatia recoltelor, verdele indica natura si speranta, iar albastrul este asociat cu sanatatea si cerul senin. Ouale pot fi fierte sau golite de continut si decorate ulterior, inclusiv cu margele sau vopsele speciale. In unele regiuni, se realizeaza si oua decorative din lemn sau lut. Ciocnitul oualor Ciocnitul oualor este un moment important al sarbatorii. Dupa slujba de Inviere, oamenii se aduna la masa si respecta un ritual bine stabilit. De obicei, cel mai in varsta barbat incepe, lovind oul sau de oul altei persoane si spunand: "Hristos a Inviat!'', iar raspunsul este: "Adevarat a Inviat!''. Oul care se sparge este oferit celui care l-a ciocnit. In Transilvania, exista obiceiul ca, la inceputul mesei, capul familiei sa ia un ou sfintit la slujba de Inviere, sa il curete si sa il imparta tuturor celor prezenti, ca un gest cu valoare simbolica si religioasa. Cojile oualor nu sunt aruncate la intamplare. In unele locuri, acestea sunt aruncate pe pamant, pentru a ajuta fertilitatea solului, iar in alte zone sunt aruncate in ape curgatoare, ca semn pentru cei plecati ca a sosit Pastele. Din punct de vedere spiritual, ciocnitul oualor simbolizeaza jertfa si Invierea lui Iisus Hristos si este permis doar in perioada dintre Paste si Inaltare. Obiceiul vopsirii oualor are radacini si in primele comunitati crestine din Mesopotamia. Acolo, ouale erau colorate in rosu pentru a simboliza sangele lui Hristos. In timp, traditia s-a extins in bisericile ortodoxe, iar mai tarziu a ajuns si in cele catolice si protestante din Europa. Primii misionari crestini au inceput sa foloseasca si alte culori, fiecare cu o semnificatie aparte. Galbenul simboliza lumina si Invierea, albastrul sugera iubirea divina, iar rosul ramanea legat de sacrificiul lui Hristos. Uneori, pe oua erau pictate scene biblice, care erau oferite copiilor sau credinciosilor. Exista si dovezi arheologice care arata ca decorarea oualor este mult mai veche decat crestinismul. In Africa, au fost descoperite fragmente de coaja de ou de strut decorate, vechi de mii de ani, dar originea exacta a acestor practici nu este cunoscuta. Cu toate acestea, semnificatia actuala a oualor rosii ramane strans legata de sarbatoarea Invierii si de traditiile crestine.