Politic-Social

Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR si intentioneaza sa trimita Cererea de plata numarul 5 pe 7 august, imediat dupa aprobarea noii forme a Planului de catre Consiliul Uniunii Europene. Valoarea bruta a solicitarii este de 2,66 miliarde de euro, insa suma care ar urma sa intre efectiv in Romania este estimata la doua miliarde de euro: 1,6 miliarde sub forma de granturi si 400 de milioane din imprumuturi. Pana atunci, ministerele si institutiile implicate trebuie sa finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative si verificarile de audit. Termenul intern stabilit de Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene este 1 august, cu mai putin de o saptamana inaintea depunerii solicitarii de plata. Doar 33 dintre cele 75 de jaloane sunt indeplinite Noua structura a Cererii de plata numarul 5, negociata cu Executivul comunitar, contine 75 de jaloane si tinte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investitii. Situatia prezentata in nota MIPE arata insa ca, in acest moment, numai 33 sunt considerate indeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor si investitiilor trebuie sa pregateasca rapid dovezile si informatiile solicitate de Comisia Europeana. Problemele nu se limiteaza la implementarea efectiva. Din cele 75 de documente finale de tip cover-note - prin care institutiile explica si probeaza indeplinirea fiecarui jalon sau a fiecarei tinte - au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt inca in desfasurare discutii tehnice intre MIPE si institutiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plata numarul 5 in ultima solicitare, deoarece autoritatile au apreciat ca nu existau perspective reale ca acestea sa fie indeplinite la timp. In schimb, actuala cerere a fost completata cu alte 53 de jaloane si tinte deja realizate sau care ar putea fi inchise pana la momentul depunerii. Restante la Mediu, Energie si Agricultura Printre cele mai importante obligatii restante se afla adoptarea unor acte normative care tin de Ministerul Mediului si Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie sa inchida jalonul privind desemnarea zonelor de protectie stricta si sa adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Nota MIPE arata ca institutia nu transmisese inca niciun cover-note in forma finala pentru jaloanele aflate in responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie sa finalizeze cadrul legislativ si de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare si secundare. Ministerul Agriculturii are, la randul sau, obligatia de a desemna zonele de accelerare a productiei de energie regenerabila pe o suprafata de 32.000 de hectare, dupa realizarea studiilor pedologice. Pentru trei tinte din componenta REPowerEU, verificarea nici macar nu putea incepe in lipsa documentatiei pe care Ministerul Agriculturii trebuia sa o transmita. Documente justificative mai trebuie finalizate si de ministerele Finantelor, Educatiei, Dezvoltarii si Economiei, precum si de Autoritatea Nationala pentru Cercetare. Comisia verifica si riscul de frauda sau dubla finantare Depunerea cererii nu garanteaza automat incasarea intregii sume. Comisia Europeana verifica daca fiecare jalon si fiecare tinta au fost indeplinite satisfacator si poate suspenda sau reduce plata atunci cand constata probleme. Institutiile romanesti trebuie sa inchida toate recomandarile formulate de Autoritatea de Audit si de serviciile Comisiei Europene. Jaloanele nu pot fi declarate realizate atat timp cat exista constatari nesolutionate sau masuri de remediere care nu au fost documentate. Sunt obligatorii si verificarile privind achizitiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de frauda si dubla finantare. Informatiile despre contractele de finantare, achizitii si beneficiarii reali trebuie incarcate si in sistemul european Arachne. Un alt principiu impus autoritatilor este cel al ireversibilitatii reformelor. Legile sau ordonantele adoptate acum nu trebuie sa anuleze ori sa slabeasca reforme pe care Comisia Europeana le-a considerat deja indeplinite in cererile anterioare. In caz contrar, Romania se poate confrunta inclusiv cu suspendarea platilor sau recuperarea unor fonduri. Ultimele doua cereri pot aduce 6,36 miliarde de euro Dupa Cererea de plata numarul 5, Romania trebuie sa depuna pana la sfarsitul lunii septembrie si Cererea numarul 6. Aceasta are o valoare bruta de aproximativ 6,03 miliarde de euro, dar suma estimata sa fie incasata efectiv este de circa 4,36 miliarde: 2,52 miliarde in granturi si 1,84 miliarde in imprumuturi. Impreuna, ultimele doua cereri ar putea aduce efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Pentru a primi banii, Romania trebuie insa sa finalizeze investitiile si reformele pana la 31 august, iar ultima solicitare de plata trebuie transmisa Comisiei cel tarziu la 30 septembrie. In urma celei de-a treia renegocieri, valoarea totala a PNRR a fost redusa de la aproximativ 21,41 miliarde la 20,1 miliarde de euro. Din noua suma, 13,56 miliarde reprezinta granturi, iar 6,54 miliarde sunt imprumuturi. Reducerea de aproximativ 1,31 miliarde de euro provine in principal din diminuarea componentei de imprumuturi si din eliminarea sau ajustarea proiectelor care nu mai puteau fi terminate la timp. Romania, in sprintul final cu un Guvern interimar Cursa pentru inchiderea PNRR se desfasoara in plina criza politica. Romania este condusa de un Guvern interimar, iar Ilie Bolojan a ajuns la cel mai lung interimat al unui premier din perioada postdecembrista. Mai multe reforme necesare pentru fondurile europene depind de adoptarea unor legi in Parlament, motiv pentru care liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la sfarsitul lunii iulie. Presiunea este amplificata si de situatia finantelor publice. Chiar nota MIPE avertizeaza ca pierderea finantarilor europene ar putea accentua deteriorarea situatiei fiscale a Romaniei. Romania a incasat pe 23 iunie 2,25 miliarde de euro prin Cererea de plata numarul 4. Comisia Europeana a constatat ca au fost indeplinite toate cele 38 de jaloane si 24 de tinte asociate acesteia, care au vizat domenii precum pensiile, sanatatea, educatia, digitalizarea, energia, transporturile si combaterea coruptiei. Succesul urmatoarelor doua cereri va depinde insa de capacitatea unui Guvern interimar, a ministerelor si a Parlamentului de a inchide in cateva saptamani reforme si investitii amanate timp de mai multi ani.