Politic-Social

"Am discutat despre securitatea si stabilitatea regionala. Despre securitatea la Marea Neagra dar si despre dezvoltarile recente din Orientul Mijlociu. Legaturile noastre militare cu Bulgaria se adancesc in cadrul NATO si in capacitate bilaterala. Cand se intampla lucrurile regionale, se intampla lucruri concrete. Cu Bulgaria, Romania, forta de deminare pentru Marea Neagra a fost stabilita si a inceput o misiune importanta. Acum, incercam sa facem mai multe lucruri. Securitatea Marii Negre poate fi obtinuta doar daca razboiul din Nord se sfarseste in pace si bineinteles trebuie sa fie obtinut intre Ucraina si Rusia", a declarat astazi seful diplomatiei Turciei. [video width="1280" height="720" mp4="https://www.mediafax.ro//wp-content/uploads/2026/06/savetwt-com-trt-world-2065003944426758618-1280x720-1.mp4"][/video] In paralel, presa turca acorda spatii largi relatarilor despre securitatea Marii Negre, care ar depinde de parteneriatul tehnologic dintre Turcia si Romania. "Romania si Turcia ar trebui sa lanseze o alianta de securitate multidisciplinara la summitul NATO de la Ankara", arata presa de la Ankara. "Summitul NATO de la Ankara din iulie are potentialul de a insufla o noua viata parteneriatului strategic turco-roman intr-un moment in care regiunea Marii Negre este marcata de rivalitate strategica si turbulente geopolitice, avand in vedere razboaiele din Ucraina si Iran, precum si retragerea trupelor americane de la baza aeriana Mihail Kogalniceanu din Constanta. Dincolo de dimensiunile importante de securitate si economice, presedintele Recep Tayyip Erdogan si presedintele roman Nicusor Dan ar trebui sa profite de oportunitatea summitului si sa organizeze o intalnire bilaterala care sa abordeze si dimensiunea tehnologica a parteneriatului strategic, relevanta atat din perspectiva militara, cat si din perspectiva economiei viitorului. Impulsul relatiilor bilaterale Romania - Turcia Cele doua tari isi transformasera anterior relatiile intr-un parteneriat strategic in 2011, dar de la invazia la scara larga a Ucrainei de catre Rusia in februarie 2022, Turcia si Romania si-au intensificat semnificativ relatiile bilaterale, recunoscand ca securitatea regiunii Marii Negre depinde de o coordonare mai stransa intre cele doua state riverane NATO, cele mai mari. Adancirea acestui parteneriat s-a manifestat pe mai multe fronturi, prin eforturi comune cu Bulgaria pentru deminarea Marii Negre, prin consolidarea cooperarii industriale in domeniul apararii, in special prin achizitia istorica de catre Romania, in decembrie 2025, a corvetei usoare din clasa Hisar TCG Akhisar, pentru 223 de milioane de euro (257,65 milioane de dolari), prima nava de razboi construita in Turcia exportata vreodata catre un stat membru NATO si UE, si prin cresterea comertului bilateral, care a plasat Turcia printre principalii parteneri comerciali ai Romaniei. Legaturile interpersonale au fost, de asemenea, consolidate, cetatenii romani putand acum calatori in Turcia doar cu cartile lor de identitate nationale din iunie 2024, un pas binevenit care reflecta incalzirea mai ampla a relatiilor. Totusi, in ciuda acestui impuls pozitiv, dimensiunea tehnologica a parteneriatului ramane in mod izbitor de subdezvoltata. Cooperarea in domenii precum inteligenta artificiala (IA), securitatea cibernetica, tehnologia dronelor, cooperarea spatiala si inovarea in domeniul dublei utilizari nu a fost inca la nivelul ambitiei demonstrate in sferele securitatii si economiei. Aceasta diferenta este din ce in ce mai greu de justificat intr-un moment in care tehnologia devine inseparabila de securitatea nationala. Concentrarea pe apararea la Marea Neagra Pentru a intelege ce poate deveni parteneriatul, Ankara si Bucurestiul trebuie sa vada reciproc progresele si ambitiile doctrinare. Ankara, inconjurata de instabilitate, a modelat proactiv multiple ordini regionale, de la Marea Neagra pana la Levant. Un parteneriat mai integrat cu Romania la Marea Neagra ar putea permite Turciei sa obtina o mai mare flexibilitate strategica in Mediterana si Levant. In aceasta ecuatie, Bucurestiul este departe de a fi un partener periferic. In calitate de membru al UE si NATO, Romania joaca un rol din ce in ce mai important in diplomatia proactiva si initiativele strategice ale Ankarei. Prin urmare, Turcia si Romania ar trebui sa priveasca dincolo de domeniul maritim si sa exploreze oportunitati de extindere a cooperarii lor in domenii tehnologice. Un alt domeniu critic pentru cooperare este protejarea cablurilor submarine. Vulnerabilitatea cablurilor submarine a fost scoasa la iveala de seria de incidente din Marea Baltica incepand cu 2022, de la exploziile conductei Nord Stream pana la ruperea cablului electric Estlink-2 de catre petrolierul Eagle S, legat de Rusia, in decembrie 2024. Acum, aceste riscuri migreaza spre sud, deoarece oficialii NATO au avertizat public ca Rusia a cartografiat infrastructura submarina critica din Marea Neagra. In acest context, cablul submarin de energie si date Romania-Georgia, lung de 1.100 de kilometri (685 de mile), o piatra de temelie a strategiei Global Gateway a UE pentru reducerea dependentei de energia ruseasca, va fi amplasat la o distanta mica de mijloacele navale rusesti odata ce va fi operational. Atat Turcia, cat si Romania ar trebui sa ofere sprijin politic la nivel inalt pentru un efort coordonat de protejare a cablurilor submarine. Adancirea legaturilor tehnologice Securitatea cibernetica reprezinta o alta frontiera promitatoare pentru ridicarea parteneriatului strategic turco-roman dincolo de domeniile sale traditionale. Romania nutreste de mult timp ambitii de a se pozitiona ca un centru cibernetic regional, gazduind Centrul de Competente in Securitate Cibernetica al UE din Bucuresti si un ecosistem in crestere de firme si talente cibernetice. Turcia, pe de alta parte, aduce capabilitati cibernetice ofensive si defensive substantiale, dezvoltate de-a lungul anilor de operare intr-un mediu digital contestat. Cele doua tari ar trebui sa treaca de la cooperarea declarativa la initiative comune concrete, cum ar fi schimbul sistematic de informatii privind amenintarile cibernetice, in special privind actorii statali si nestatali care vizeaza infrastructura Marii Negre si exercitii comune regulate care sa testeze rezistenta sistemelor critice ale ambelor natiuni. Privind mai departe, Ankara si Bucurestiul ar putea explora, de asemenea, modul in care instrumentele emergente de inteligenta artificiala pot fi valorificate pentru a detecta si corecta automat vulnerabilitatile cibernetice la viteza masinilor, un domeniu in care ambele natiuni au oportunitatea de a modela standarde, in loc sa consume doar tehnologie dezvoltata in alta parte. O astfel de cooperare nu numai ca ar consolida perimetrul cibernetic al Marii Negre, dar ar semnala si faptul ca Romania si Turcia intentioneaza sa fie producatori, nu doar consumatori, ai arhitecturii de securitate de care va avea nevoie regiunea lor. Securitate din spatiu Spatiul este un alt domeniu important pentru imbunatatirea cooperarii turco-romane. Turcia a investit masiv in domeniul spatial in ultimul deceniu pentru a deveni o putere spatiala nu doar la nivel regional, ci si la nivel global. Odata cu infiintarea Agentiei Spatiale Turce in 2018 si cu infiintarea Programului Spatial pe 10 ani, Turcia isi reflecta ambitiile strategice. Tara a lansat cu succes satelitii RASAT si Gokturk-2 in 2011 si 2012, si IMECE, un satelit de observare a Pamantului cu o rezolutie submetru produsa local, in 2023. Romania a lansat satelitul EMISAR in martie 2026, creand o cale de cooperare si parteneriate pentru viitoarele lansari de sateliti. In plus, gazduirea de catre Turcia a celui de-al 77-lea Summit NATO in iulie si a celui de-al 77-lea Congres International de Astronautica in octombrie evidentiaza rolul central al Turciei in apararea colectiva si cresterea puterii spatiale. Turcia si Romania ar trebui sa urmareasca infiintarea unui grup de lucru bilateral privind constientizarea situatiei spatiale, informatiile, supravegherea si recunoasterea (ISR) bazate pe satelit si capacitatile de observare a Pamantului, care ar consolida constientizarea domeniului maritim al Marii Negre. Aceasta ar lega agentiile spatiale din Turcia si Romania, precum si ar consolida legaturile dintre sectoarele aerospatiale ale ambelor tari si interoperabilitatea. Cei doi aliati coopereaza deja in cadrul infrastructurii NATO, iar cooperarea bilaterala nu numai ca ar aduce valoare militara, ci ar fi si realizabila din punct de vedere politic. Intrucat Romania urmareste sa isi reduca angajamentul fata de anumite programe ale Agentiei Spatiale Europene (ESA) si sa isi reorienteze investitiile legate de spatiu, un parteneriat bilateral cu Turcia ar putea oferi o cale pentru dezvoltarea unor capabilitati relevante la nivel regional. Flancul NATO la Marea Neagra Romania si Turcia au demonstrat deja ca nu numai ca se adapteaza la dinamica regionala in schimbare, dar si influenteaza rezultatele. Cele doua tari au deja legaturi puternice, dar cooperarea in noi domenii ramane un pas important. Summitul NATO de la Ankara ofera o oportunitate oportuna pentru a institutionaliza o cooperare suplimentara, care va aduce beneficii ambitiilor Turciei si Romaniei, atat separat, cat si impreuna. Investind astazi in parteneriatul lor tehnologic, Ankara si Bucurestiul pot contribui la conturarea viitorului securitatii Marii Negre.