Economic

Piata mondiala a uleiului de floarea-soarelui, adica uleiul obtinut prin procesarea semintelor de floarea-soarelui, putea fi considerata pana de curand o afacere in mare parte balcanica, daca includem in aceasta zona si Ucraina. Inainte de razboi, Ucraina era cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui. Tarile vecine, Romania si Bulgaria, se aflau la o anumita distanta, insa dispuneau de o productie semnificativa de floarea-soarelui si de o industrie de procesare bine dezvoltata inca din perioada Uniunii Sovietice, veriga esentiala in lantul economic de la camp pana la raft, precum si de conexiuni comerciale solide cu Europa si restul lumii, arata o analiza publicata de presa elena. Razboiul si schimbarile climatice au rasturnat insa situatia in productia ucraineana. Seceta din sudul tarii, pentru al doilea an consecutiv, a redus drastic randamentele agricole, iar intreruperile repetate de electricitate si bombardamentele asupra unor fabrici au lovit puternic productia de ulei de floarea-soarelui. Productia din Romania si Bulgaria nu a fost suficient de buna pentru a compensa pierderile din Ucraina. In astfel de situatii se intampla de obicei doua lucruri: preturile producatorilor cresc, iar cantitatile livrate pentru procesare scad, deoarece agricultorii prefera sa astepte preturi mai bune. Totul s-a schimbat insa cand in portul Varna a ajuns prima nava cu floarea-soarelui argentinian. Informatiile indica faptul ca ar putea urma inca 5 sau 6 nave, ceea ce ar ridica volumul total al importurilor la aproximativ 200.000 de tone, intr-o piata care produce in mod normal circa 1,5 milioane de tone. Cu alte cuvinte, intr-o singura luna ar putea intra pe piata bulgara si apoi pe cea europeana cu aproximativ 15% mai multa materie prima. Prima reactie a pietei a fost o scadere de aproximativ 10% a pretului produsului local, potrivit lui Ilia Prodanov, presedintele Asociatiei Nationale a Producatorilor de Cereale si al Camerei Agricole din Bulgaria. In ceea ce priveste cele aproximativ 600.000 de tone depozitate in silozurile fermierilor, nimeni nu stie inca ce se va intampla cu ele. Un nord deficitar si un sud cu excedent Din perspectiva Argentinei, exportul de floarea-soarelui pe o distanta atat de mare, tocmai langa centrul mondial de productie al acestui produs, se explica prin recolta exceptionala din acest an. Presa agricola locala estimeaza ca este cea mai mare productie din ultimii 27 de ani, aproximativ 5,1 milioane de tone. Importatorii bulgari ar fi platit aproximativ 650 de euro pe tona, in timp ce productia locala depozitata nu era vanduta nici la 550 de euro pe tona. Exista insa o nuanta importanta: in prezent, deoarece acordul comercial MERCOSUR nu a fost inca implementat, la importul de seminte de floarea-soarelui in porturile bulgare se aplica un tarif vamal de aproximativ 10%. Nu este clar daca pretul de 650 de euro pe tona include sau nu aceasta taxa. Chiar si cu aceasta diferenta, situatia nu confirma complet temerile exprimate in dezbaterea publica despre acordul UE-MERCOSUR, unde se vorbeste frecvent despre cantitati uriase si foarte ieftine de produse latino-americane care ar putea inunda piata europeana. Deocamdata, primul exemplu arata ca floarea-soarelui din Argentina a ajuns in Europa intr-un an cu productie record, dar nu la preturi extrem de mici, potrivit analizei realizate de presa elena. In fiecare an, in Uniunea Europeana se proceseaza aproximativ 7,7 milioane de tone de floarea-soarelui: circa 1,7 milioane in Ungaria, 1,3 milioane in Bulgaria, 1,1 milioane in Franta si 1 milion in Spania. In acest context, cele 200.000 de tone importate reprezinta aproximativ 2,5% din totalul european sau 15% din cantitatea procesata intr-o anumita piata regionala. Speculatie sau functionare normala a pietei? Fermierii bulgari au facut ceea ce fac agricultorii peste tot in lume: au pastrat marfa, asteptand preturi mai bune. Cand intermediarii procedeaza astfel, se vorbeste despre speculatie; cand o fac producatorii, situatia este mai greu de definit. Analiza presei elene arata ca agricultorii nu speculeaza neaparat piata, ci participa la un sistem cu reguli imperfecte, unde veniturile pot varia foarte mult de la un an la altul. Uleiul de floarea-soarelui este un produs relativ ieftin si neutru ca gust, devenind adesea o solutie pentru gospodarii si restaurante in perioade de scumpiri. Daca importurile nu ar fi fost posibile, exista temerea ca pretul uleiului ar fi crescut semnificativ pe rafturile europene, afectand direct consumatorii. De ce tot mai putini tineri vor sa devina fermieri Presa elena atrage atentia si asupra problemelor structurale ale agriculturii europene. Lipsa informatiilor corecte, masurile fragmentare si absenta unui sprijin tehnic si economic eficient ii expun adesea pe fermieri unor pierderi importante. De exemplu, in Grecia floarea-soarelui s-a vandut anul acesta cu aproximativ 40-44 de centi pe kilogram, in timp ce in Bulgaria, de regula o piata mai ieftina, pretul a ajuns chiar la 50 de centi. Diferenta este explicata prin faptul ca piata bulgara este mai organizata si informatia circula mai usor. In multe regiuni europene, sate intregi se depopuleaza, terenurile raman nelucrate, iar tinerii evita agricultura din cauza incertitudinii veniturilor. Intr-un sector unde castigurile anuale pot varia dramatic si unde fluctuatiile pietei joaca un rol important, putini sunt dispusi sa isi construiasca viitorul profesional.