Politic-Social

"Consider ca aceste sase state gresesc. Ele sunt Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda si Danemarca", a declarat Siegfried Muresan, in cadrul unei conferinte de presa la Strasbourg. Cele sase tari sunt contributori neti la bugetul Uniunii si au cerut reducerea dimensiunii viitorului cadru financiar european. Muresan sustine insa ca o asemenea abordare ar slabi Uniunea tocmai intr-o perioada in care Bruxelles-ul trebuie sa gaseasca bani suplimentari pentru aparare, competitivitate, agricultura si investitii. "Cred ca taierile la bugetul Uniunii Europene pe care ele le propun nu vor rezolva problemele de securitate, de competitivitate pe care le avem. Cred ca vor fragiliza Europa", a spus europarlamentarul. Romania, in tabara care are nevoie de un buget mai mare Pentru Romania, confruntarea este importanta in special prin prisma banilor destinati politicii de coeziune si agriculturii, doua dintre componentele majore ale finantarii europene de care tara beneficiaza. Muresan a avertizat ca Parlamentul European nu va accepta un compromis intre state daca rezultatul negocierilor lasa insuficienti banii pentru fermieri sau pentru coeziune. "Parlamentul European nu va vota un buget in care fondurile pentru fermieri, in care fondurile pentru politica de coeziune sa fie insuficiente", a afirmat acesta. Intrebat de Mediafax daca Parlamentul European ar putea chiar respinge viitorul buget daca aceste fonduri vor fi reduse, Muresan a raspuns: "Categoric, da." "Parlamentul European nu va vota un buget in care fondurile pentru fermieri, in care fondurile pentru politica de coeziune sa fie insuficiente", a adaugat europarlamentarul In acest context, taberele se contureaza tot mai clar: statele contributoare nete incearca sa limiteze cresterea bugetului, in timp ce tarile care beneficiaza masiv de fondurile de coeziune si agricultura au interesul ca aceste politici sa nu fie sacrificate. Muresan ataca argumentul Germaniei Europarlamentarul a dat exemplul Germaniei, principalul contributor la bugetul UE, pentru a arata ca bugetele nationale au crescut semnificativ in ultimii ani. "Bugetul federal al Germaniei in ultimii sapte ani a crescut cu 55,8% in termeni absoluti", a spus Muresan. El sustine ca o crestere nominala a contributiei Germaniei la bugetul european nu ar trebui prezentata automat drept o povara suplimentara, atat timp cat economia si bugetul national au crescut la randul lor. "Daca contributia lor la bugetul Uniunii Europene ar creste cu 55%, ar parea ca este o crestere in termeni absoluti. Dar, in termeni reali, raportat la bugetul lor national, raportat la dimensiunea economiei, nu este o povara mai mare", a explicat europarlamentarul. Miza: taieri sau bani noi pentru UE Muresan sustine ca Uniunea Europeana are nevoie de un buget mai ambitios decat cel dorit de cele sase state si propune gasirea unor noi surse proprii de venit in locul reducerii fondurilor traditionale. Una dintre variantele sustinute in Parlamentul European este taxarea marilor companii digitale. Europarlamentarul a prezentat alegerea in termeni directi: fie sunt redusi banii pentru fermieri, autostrazi si aparare, fie Uniunea obtine venituri suplimentare de la marile companii globale care beneficiaza de acces la piata europeana. "Cred ca ar fi o greseala sa taiem fondurile europene pentru fermieri sau pentru apararea Europei sau pentru autostrazi pentru ca Elon Musk, Jeff Bezos si Mark Zuckerberg sa continue sa aiba acces gratuit la piata unica europeana", a spus Muresan. Potrivit acestuia, cele sase state care cer reduceri fac o alegere gresita tocmai pentru ca problemele de securitate si competitivitate nu dispar daca sunt eliminate din bugetul european. "Vor trebui sa rezolvam acele probleme la nivel national si va fi mai scump", a avertizat Muresan. Problema fundamentala: nimeni nu vrea sa plateasca mai mult Conflictul privind cheltuielile este amplificat de lipsa unui acord privind veniturile. Statele membre nu vor, in general, sa isi majoreze puternic contributiile directe la bugetul UE. In acelasi timp, nu exista consens nici pentru introducerea noilor "resurse proprii" propuse de Comisia Europeana. Bruxelles-ul a pus pe masa mai multe surse noi de finantare, printre care venituri provenite din certificatele de emisii de carbon, mecanisme bazate pe deseurile electronice, veniturile din mecanismul de ajustare a carbonului la frontiera si contributii suplimentare din partea companiilor. Taxarea emisiilor de carbon si o contributie legata de deseurile electronice sunt vazute in acest moment drept doua dintre variantele cu cele mai mari sanse de a supravietui negocierilor. Dar chiar si acestea genereaza unele opozitii. Unele guverne se tem ca noile "resurse proprii" ar reduce veniturile care ajung acum la bugetele nationale. Altele nu vor sa fie acuzate acasa ca au acceptat noi taxe europene. In acest context, taierile devin tot mai greu de evitat. Parlamentul European merge in directia opusa si vrea mai multi bani Eurodeputatii sustin ca Uniunea are nevoie de un buget mai mare, nu mai mic, pentru a putea finanta simultan noile prioritati si politicile traditionale. Parlamentul cere protejarea agriculturii si a coeziunii si respinge ideea ca apararea si competitivitatea sa fie finantate prin reducerea acestor capitole. Aceasta pozitie pune institutiile europene pe traiectorii diferite: Comisia propune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro. Mai multe state cer reduceri semnificative. Parlamentul European vrea, in schimb, o anvelopa mai mare. Un acord final va necesita atat unanimitatea statelor membre, cat si aprobarea Parlamentului European. Antonio Costa incearca sa gaseasca compromisul Presedintele Consiliului European, Antonio Costa, desfasoara in aceasta perioada un tur al capitalelor europene pentru a identifica liniile rosii ale celor 27 de state inaintea etapei decisive a negocierilor. Printre ultimele opriri se afla Roma, Paris, Viena si Bruxelles. Costa urmeaza sa mearga si in Irlanda pentru discutii cu premierul Micheal Martin, in conditiile in care presedintia irlandeza a Consiliului pregateste urmatorul document de negociere. Un nou "negotiating box" ar trebui sa fie prezentat inainte de reuniunea liderilor europeni din octombrie. Tinta politica este gasirea unui acord asupra bugetului pana la sfarsitul anului, inainte ca Europa sa intre intr-un calendar electoral aglomerat in 2027.