Cultura si divertisment

Cercetarea, realizata de o echipa coordonata de neurologul Liron Rozenkrantz de la Universitatea Bar-Ilan din Israel si publicata in Nature Human Behaviour, indica o legatura directa intre atentie si reglarea sistemului imunitar. Inflamatia reprezinta unul dintre principalele mecanisme prin care organismul reactioneaza la infectii sau leziuni. In zona afectata apar caldura si umflaturi, iar celulele sistemului imunitar sunt mobilizate pentru a raspunde amenintarii, scrie Science Alert. In acelasi timp, sistemul nervos transmite creierului informatii despre ceea ce se intampla in organism. Aceste semnale pot fi percepute sub forma unor senzatii precum mancarime, usturime sau arsura. Pentru a testa daca atentia acordata acestor senzatii influenteaza doar perceptia durerii sau si raspunsul imun, cercetatorii au folosit testul cutanat cu histamina, utilizat in mod obisnuit pentru evaluarea reactiilor alergice. Atentia a redus dimensiunea reactiei inflamatorii In primul experiment au participat 37 de adulti sanatosi. Fiecare participant a efectuat testul cutanat in doua sesiuni diferite. Intr-una dintre sesiuni, voluntarii au fost instruiti sa isi concentreze atentia asupra senzatiilor provenite din zona inflamata. In cealalta, atentia le-a fost directionata catre videoclipuri menite sa ii distraga. Rezultatele au fost surprinzatoare. Participantii au perceput disconfortul ca fiind mai intens atunci cand se concentrau asupra inflamatiei. Cu toate acestea, reactia inflamatorie propriu-zisa a fost mai redusa. Dimensiunea medie a zonei umflate, numita "wheal", a fost de aproximativ 3,5 milimetri atunci cand participantii isi concentrau atentia asupra inflamatiei, comparativ cu 5 milimetri atunci cand erau distrasi. Si zona de roseata din jurul reactiei a fost mai mica in conditia de concentrare: 10,6 milimetri, fata de 14 milimetri in cazul distragerii. Aproximativ 90% dintre participanti au prezentat o reactie inflamatorie mai puternica atunci cand atentia le era distrasa. Atentia asupra inflamatiei a grabit si stabilizarea reactiei Cercetatorii au observat diferente si in evolutia reactiei cutanate. Dupa 20 de minute, aproape 90% dintre participantii care isi concentrasera atentia asupra senzatiei aveau o zona inflamata care era deja stabila sau incepea sa se reduca. In grupul in care atentia fusese directionata in alta parte, proportia a fost de doar 46%. Un al doilea experiment, realizat pe 20 de participanti, a produs rezultate similare. Voluntarii au privit forme abstracte, folosindu-le fie ca elemente care sa le aminteasca sa se concentreze asupra pielii iritate, fie concentrandu-se asupra formelor in sine. Inflamatia a fost din nou mai redusa atunci cand atentia era indreptata catre senzatia interna. De ce ar putea atentia sa influenteze inflamatia Cercetatorii considera ca atentia ar putea transmite creierului informatii mai precise despre ceea ce se intampla in organism. Concentrarea asupra senzatiei inflamatorii ar putea creste importanta semnalului pentru creier, oferindu-i mai multe informatii despre intensitatea si localizarea reactiei. Acest lucru ar putea permite organismului sa ajusteze mai precis raspunsul imun. Pentru a verifica aceasta ipoteza, cercetatorii au repetat experimentul dupa amortirea zonei cu lidocaina. Atunci cand senzatia era diminuata, efectul atentiei asupra inflamatiei devenea mai slab, dar nu disparea complet. Analiza sistemului nervos autonom a oferit un indiciu suplimentar. Cercetatorii nu au identificat diferente semnificative in ceea ce priveste ritmul cardiac, conductanta pielii sau temperatura pielii, insa au observat modificari ale variabilitatii ritmului cardiac, un indicator indirect al activitatii parasimpatice. Sistemul vagal este implicat in reglarea inflamatiei, iar cresterea variabilitatii ritmului cardiac asociata cu atentia interna s-a mentinut chiar si atunci cand senzatia fusese diminuata cu lidocaina. Studiul nu inseamna ca putem "gandi" bolile departe Cercetatorii subliniaza ca rezultatele trebuie interpretate cu prudenta. Studiul a inclus doar 57 de persoane si a analizat o reactie inflamatorie cutanata mica, temporara si controlata experimental. Nu exista deocamdata dovezi ca aceleasi mecanisme ar functiona in cazul infectiilor, inflamatiei cronice sau bolilor autoimune. Prin urmare, rezultatele nu inseamna ca simpla concentrare asupra unei boli grave o poate vindeca. Studiul sugereaza insa ca atentia ar putea avea un rol mai important in comunicarea dintre creier si sistemul imunitar decat se credea pana acum. Ceea ce simtim si modul in care alegem sa acordam atentie acestor senzatii ar putea influenta, cel putin in anumite situatii, modul in care organismul isi regleaza raspunsul inflamator.