Cultura si divertisment

Un studiu publicat in The BMJ, citat de ScienceDaily, bazat pe date din perioada de dupa incheierea rationalizarii zaharului in Regatul Unit, in 1953, a aratat ca persoanele care au consumat mai putin zahar la inceputul vietii au avut o probabilitate mai mica de a dezvolta afectiuni precum infarctul, insuficienta cardiaca si accidentul vascular cerebral la varsta adulta. Cel mai puternic efect protector, precum si cea mai mare intarziere in aparitia bolilor cardiace, a fost observat la persoanele al caror consum de zahar a fost limitat de la conceptie ("in utero") pana in jurul varstei de 2 ani. Expertii in sanatate sustin de mult timp ca primele 1000 de zile de viata (de la conceptie pana in jurul varstei de 2 ani) reprezinta o perioada critica in care nutritia poate influenta sanatatea pe termen lung. Recomandarile actuale sugereaza evitarea bauturilor indulcite si a alimentelor ultraprocesate (care contin adesea cantitati mari de zahar) atunci cand sugarii si copiii mici incep sa consume alimente solide. Un experiment natural bazat pe rationalizarea zaharului in Marea Britanie Pentru a analiza daca limitarea zaharului in aceasta perioada timpurie influenteaza sanatatea inimii pe termen lung, cercetatorii au valorificat un eveniment istoric unic. Rationalizarea zaharului in Marea Britanie s-a incheiat in septembrie 1953, oferind o comparatie naturala intre copiii nascuti inainte si dupa schimbarea politicii. Analiza a inclus 63.433 de participanti din UK Biobank, cu o varsta medie de 55 de ani, nascuti intre octombrie 1951 si martie 1956 si fara antecedente de boli cardiace. Dintre acestia, 40.063 au fost expusi rationalizarii zaharului la inceputul vietii, iar 23.370 nu. Cercetatorii au corelat datele medicale ale participantilor pentru a monitoriza incidenta bolilor cardiovasculare, infarctului, insuficientei cardiace, aritmiilor, accidentului vascular cerebral si a deceselor de cauza cardiovasculara. Analiza a luat in calcul factori genetici, de mediu si de stil de viata care pot influenta sanatatea inimii. A fost inclus si un grup de comparatie format din adulti nascuti in afara Marii Britanii, care nu au fost expusi rationalizarii zaharului sau unor politici similare in jurul anului 1953. Risc cardiovascular mai mic si aparitie mai tarzie a bolilor Studiul a aratat ca o expunere mai lunga la rationalizarea zaharului a fost asociata cu un risc progresiv mai scazut de boli cardiovasculare la maturitate. O parte din beneficiu pare sa provina din rate mai mici de diabet si hipertensiune arteriala in randul celor expusi la restrictii in primii ani de viata. Comparativ cu persoanele care nu au fost niciodata expuse la rationalizare, cele expuse inca din viata intrauterina si pana la 1-2 ani au avut un risc total de boala cardiovasculara mai mic cu 20%. De asemenea, au prezentat riscuri reduse de infarct (25%), insuficienta cardiaca (26%), fibrilatie atriala (24%), accident vascular cerebral (31%) si deces de cauza cardiovasculara (27%). In plus, problemele cardiace au aparut mai tarziu. Persoanele expuse la restrictii de zahar inainte de nastere si in copilaria timpurie au prezentat intarzieri de pana la doi ani si jumatate in aparitia bolilor cardiovasculare, comparativ cu cele neexpuse. Cercetatorii au observat si imbunatatiri modeste, dar semnificative, ale indicatorilor de functionare sanatoasa a inimii in randul celor care au trecut prin perioada de rationalizare. Limitele de zahar si recomandarile alimentare moderne In perioada rationalizarii, cantitatea de zahar permisa pentru intreaga populatie, inclusiv pentru femeile insarcinate si copii, era limitata la mai putin de 40 g pe zi - iar copiilor sub 2 ani nu li se permitea deloc zahar adaugat. Aceste limite sunt apropiate de recomandarile nutritionale actuale pentru copiii mici. Fiind un studiu observational, nu poate demonstra ca reducerea zaharului a cauzat direct rezultate cardiace mai bune. Cercetatorii mentioneaza mai multe limitari, inclusiv lipsa unor date dietetice individuale detaliate si posibilitatea unor erori de memorie in raportarea informatiilor. Totusi, ei subliniaza ca amploarea si designul atent al studiului au permis compararea diferitelor perioade de expunere si analizarea mecanismelor posibile care leaga consumul de zahar din primii ani de sanatatea cardiovasculara ulterioara. Rezultatele evidentiaza beneficiile cardiace ale politicilor timpurii de limitare a zaharului si sugereaza necesitatea unor cercetari suplimentare privind alimentatia individuala si interactiunea dintre factorii genetici, de mediu si de stil de viata, pentru strategii de preventie mai personalizate.