Politic-Social

Cosmin Marinescu, fost consilier prezidential, profesor universitar si doctor in economie, s-a alaturat seriei de interviuri dedicate Academiei Romane, gazduite in editia aniversara a revistei "Ambasador pentru Romania". In aceasta editie se regasesc si reflectiile unor personalitati precum Acad. prof. univ. dr. Marius Andruh, Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, Dr. ing. Dumitru Prunariu, Acad. prof. univ. dr. Klaus Mainzer, Acad. prof. univ. dr. Leon Danila sau Prof. univ. dr. Livia Teodorescu-Ciocanea. In arhitectura statalitatii noastre, BNR impartaseste obiective convergente cu misiunea Academiei Romane in domeniul educatiei si cercetarii, promovand valori care contribuie la cultivarea si imbogatirea patrimoniului national al cunoasterii. Infiintate la doar 14 ani distanta, ambele autoritati isi au sorgintea in vremurile in care, prin ample transformari, Romania isi croia calea spre modernitate. In cadrul interviului pentru editia aniversara, Cosmin Marinescu a insistat asupra cizelarii analizelor si politicilor publice dedicate tematicii generale a dezvoltarii, cu exigenta pentru o educatie economica de calitate. In continuare, redam textul integral al interviului publicat in editia aniversara a revistei "Ambasador pentru Romania". 1.Domnule Cosmin Marinescu, din perspectiva dumneavoastra, care este rolul economiei, ca stiinta a institutiilor, politicilor publice si, de fapt, a deciziilor colective, in arhitectura contemporana a cunoasterii academice? Altfel spus, cum se pozitioneaza economia in arhitectura cunoasterii academice? Sunt onorat sa evoc aici, in registrul dialogului, ganduri si perspective privind rolul stiintei economice in dezvoltarea societatii si sa contribui astfel, alaturi de distinsii dumneavoastra invitati la editia aniversara a revistei, dedicata Academiei Romane. Totodata, ma bucura sa vad faptul ca economia, in speta scientia economica, suscita preocupari nu doar in planul pragmatic al afacerilor sau al dezvoltarii economice, cat si in sfera cunoasterii fundamentale, academice. Incep prin a va spune felicitari pentru initiativa de a ingriji aceasta editie aniversara. De-a lungul istoriei, Academia Romana a fost un simbol al spiritualitatii noastre si a jucat un rol esential in consolidarea identitatii nationale si in formarea unitatii politice romanesti, devenind un pilon cheie al cercetarii si dezbaterii academice in Romania. Banca Nationala a Romaniei, pe care sunt onorat sa o reprezint ca Viceguvernator, este si ea un actor cheie in arhitectura statalitatii noastre. BNR se intersecteaza pe multiple planuri cu misiunea Academiei Romane, deoarece ambele autoritati isi au sorgintea in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in acea perioada de transformari profunde care au condus la modernizarea statului si a natiunii noastre. Daca recurgem la evaluari aritmetice destinse, cu caracter istoric, rezulta ca Academia Romana detine, la nivelul anului 2026, o experienta consolidata cu 9,6% mai intinsa decat cea a BNR, care implineste "abia" 146 de ani. Insa putem mentiona faptul ca, in timp, gratie aritmeticii, acest ecart procentual se va estompa in favoarea amandurora. Revenind pe taramuri stiintifice, consider ca dintotdeauna, dar mai ales in vremurile dominate de provocari, oamenii de stiinta au datoria sa raspunda acelor obiective care tin de binele comun si de ghidajul ratiunii. Iar provocarea stiintei economice este de a furniza acea "cunoastere corecta" - caci asa se traduce latinescul "scientia". Cunoasterea necesita cercetare riguroasa, indispensabila in fundamentarea politicilor publice, care uneori ignora imperativul sustenabilitatii. Totodata, avem nevoie de cresterea nivelului de educatie economica si financiara in societate, pentru ca oamenii sa faca apel la cunostintele economice, mai ales in perioadele de instabilitate. Este foarte important ca notiunile economice sa fie intelese corect la nivelul tuturor palierelor sociale, inclusiv dintr-o perspectiva culturala si istorica. Astfel, cetatenii isi vor putea forma asteptari realiste, fezabile, nu unele bazate pe iluzii populiste. In opinia mea, rolul stiintei economice in arhitectura cunoasterii este, in primul rand, de a oferi intelegerea limitelor la care suntem expusi, in mod natural, astfel incat sa putem gestiona eficient mijloacele obtinerii prosperitatii. Numai asa vom sti cum sa gestionam "treburile cetatii", atat in vremurile bune, cat si in timpurile mai putin favorabile, cand ne confruntam cu diverse socuri si crize. Mai ales atunci vedem cat de importanta este stabilitatea economica, indiferent daca ne referim la preturi, salarii, inflatie etc., de intelegerea carora depinde bunastarea economica si sociala. Am putea spune, parafrazand discipline universitare, ca economia este, prin definitie, economia dezvoltarii, de vreme ce functionarea mecanismelor economice asigura crearea prosperitatii si dezvoltarea economica a tarilor lumii. In aceasta ecuatie, institutiile constituie premise de baza pentru intrarea in acel cerc virtuos, definitoriu pentru dezvoltarea pe termen lung a economiei, la adevaratul sau potential. Sa ne amintim faptul ca Daron Acemoglu, Simon Johnson si James Robinson au primit recent Premiul Nobel pentru Economie, in anul 2024, pentru cercetarile in domeniul institutiilor si al impactului profund al acestora asupra prosperitatii natiunilor. Cea mai insemnata lucrare a doi dintre laureati Nobel amintiti mai sus este Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty, carte tradusa si in limba romana. In aceasta lucrare de referinta, este esential modul in care institutiile valorifica potentialul economic, fiind determinante in explicarea decalajelor de avutie intre natiuni. Institutiile sunt cele care favorizeaza deciziile productive si dau valoare inclusiva participarii oamenilor la activitatile economice, conform abilitatilor lor. Douglass North, personalitate de referinta a gandirii economice, a primit Premiul Nobel pentru economie, in 1993, tocmai pentru contributiile sale de referinta privind rolul institutiilor in dezvoltarea economica. North este cel care a formulat ideea etalon potrivit careia institutiile sunt regulile, iar organizatiile sunt jucatorii. Cu alte cuvinte, pretentiile s-au deplasat de la comportamentul jucatorilor, la calitatea regulilor. Aceasta perspectiva a fost revelatoare in raport cu starea de tip homo oeconomicus a economiei neoclasice, a carei abordare simplificatoare neglija variabile esentiale, cum ar fi cultura, religia, sistemele constitutionale si de drept, forta juridica a dreptului de proprietate sau libertatea economica, de jure si de facto. Toate acestea au devenit repere de analiza si au conturat ceea ce se numeste acum "economia institutionala". Ca domeniu de cercetare stiintifica si disciplina de studiu, Economia Institutionala este relativ tanara, desi cercetarile se bazeaza si pe forta analizelor de istorie economica, supuse instrumentarului stiintific. Cu circa 20 de ani in urma, am infiintat, in cadrul Facultatii de Economie din Academia de Studii Economice, primul curs universitar din Romania dedicat domeniului Institutional Economics. Ma bucura faptul ca, dincolo de interesul din partea studentilor, aceasta perspectiva continua sa fie una esentiala in ecuatia dezvoltarii si a ordinii de drept in economiile contemporane. Stiinta economica surprinde, in esenta, faptul ca oamenii actioneaza in societate. De aceea cunoasterea economica trebuie edificata pornind mereu de la fiinta umana, vazuta ca actor creativ, inzestrat cu liber arbitru. Fie si numai din acest motiv, functia antreprenoriala are un loc central in stiinta economica, in particular in Scoala Austriaca de economie, reprezentata magistral de autori precum Ludwig von Mises, Joseph Schumpeter sau Friedrich von Hayek - celebrul "austriac" laureat Nobel. Iar meritul economiei in matricea cunoasterii academice este, in opinia mea, tocmai acela de a prefigura, cu metoda si organizare interna, prin rationamente inchegate, modul in care actiunea umana si cooperarea sociala creeaza valoare si prosperitate. Ca economistii sa poata formula proiectii veridice privind perspectivele economice, este fundamentala ancorarea dezbaterii economice in evidente si rationamente clare. 2. Experienta dumneavoastra imbina cercetarea stiintifica, activitatea universitara si implicarea directa in elaborarea politicilor economice. Care sunt principalele lectii pe care le-ati desprins din aceasta intersectare a teoriei cu practica decizionala? Parcursul meu profesional indica aproape 30 de ani de activitate in plan academic si stiintific, cu precadere in sfera politicilor economice. Cariera mea universitara este axata pe disciplinele de competenta definitorii pentru stiinta economica, anume Microeconomia si Macroeconomia, dar si domeniul Economiei Institutionale. De-a lungul anilor, am avut ocazia si placerea sa colaborez cu academicieni de seama, precum domnul Aurel Iancu, pe tema importantei factorului institutional la nivelul Uniunii Europene, in cadrul proiectelor de cercetare derulate la Institutul National de Cercetari Economice al Academiei Romane. De asemenea, am coordonat, in calitate de director, proiecte de cercetare dedicate economiei de piata si reformelor necesare pentru ca parcursul Romaniei sa insemne prosperitate si convergenta economica. Din aceasta perspectiva, am sustinut continuu cizelarea analizelor si politicilor publice axate pe problema dezvoltarii, cu exigenta pentru o educatie economica de calitate. In acest sens, principala lectie, pe care nu ezit sa o impartasesc studentilor mei, este aceea ca, pentru a fi cu adevarat competitivi, nu este suficient doar sa ne facem treaba cu seriozitate, ci avem nevoie si de un dram de pasiune pentru calitatea lucrului bine facut, care sa ne ofere satisfactia contributiilor personale si a utilitatii acestora. Anterior preluarii mandatului de Viceguvernator al BNR, am condus Departamentul de Politici Economice si Sociale din cadrul Administratiei Prezidentiale, in perioada 2014-2024. Acei 10 ani in care am exercitat functia de Consilier Prezidential mi-au oferit o perspectiva ampla privind provocarile si oportunitatile din economia noastra. Dintotdeauna am considerat foarte importanta implicarea autoritatilor in sustinerea antreprenoriatului, inclusiv internationalizarea afacerilor si promovarea exporturilor cu instrumentele diplomatiei comerciale. Prin natura portofoliului pe care l-am gestionat la Administratia Prezidentiala, am participat la sute de actiuni si evenimente organizate de mediul de afaceri, asociatii de business, camere de comert, precum si initiative ale autoritatilor, in colaborare cu reprezentanti ai mediului antreprenorial romanesc, dar si ai investitorilor si partenerilor straini. Sunt de parere ca principala provocare a Romaniei tine de calitatea politicilor publice si de coerenta acestora cu obiectivele pe care dorim sa le urmarim. Totodata, pentru a raspunde exigentelor de buna guvernare, este esential ca politicile publice sa treaca testul regulilor generale si credibile, adica sa iasa din sfera jocului de interese speciale si sa fie sustenabile pe termen lung, dincolo de logica anilor electorali. Insa, pentru aceasta, avem nevoie de responsabilitate politica si stabilitate institutionala. De exemplu, nu doar in ultimii ani, ci si inainte de pandemie, in anul 2019, Romania s-a confruntat cu depasirea criteriului de deficit bugetar. La acel moment, in calitate de consilier economic al Presedintelui Romaniei, am prezentat public analize care indicau subestimarea semnificativa a deficitului in proiectul de buget. Legea bugetului a fost trimisa spre reexaminare Parlamentului de catre Presedintele Romaniei, un demers unic in istoria noastra post-decembrista. Proiectul insa nu a fost corectat iar executia bugetului pe 2019 a confirmat depasirea pragului de deficit de 3% din PIB. Apoi, incepand cu pandemia din anul 2020, crizele globale suprapuse - in domeniul sanatatii, energiei, securitatii regionale si globale - au fost continuu surse de presiune asupra sustenabilitatii. Iar lectia responsabilitatii fiscale a fost din nou neglijata in anul 2024, ceea ce a condus la derapajul deficitului bugetar la 9,3% din PIB in termeni ESA. Iar acum decidentii sunt nevoiti sa implementeze masuri de corectie a dezechilibrelor macroeconomice, efort care necesita consecventa de-a lungul anilor. Ca viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei, coordonez activitatea Directiilor care tin de functiile de baza ale bancii centrale, avand in coordonare si proiectele aferente obiectivelor din Strategia Nationala de Educatie Financiara. In aceasta privinta, programele noastre de educatie financiara includ toate categoriile de public, iar participarile - mult peste o suta de mii de persoane anual - sunt pe un trend de crestere continua si consistenta. O lectie simpla vizeaza necesitatea promovarii analizelor esentiale in fundamentarea unor politici publice oportune si eficiente, capabile sa disciplineze optiunile de politica dincolo de tentatia solutiilor facile. O astfel de abordare presupune atat crearea unor platforme dedicate, cat si promovarea dialogului deschis intre autoritati, mediul de afaceri, partenerii sociali si profesionistii din diverse domenii de activitate. Ca economisti, avem datoria de a ne perfectiona continuu contributiile in planul politicilor publice, mai ales in perioadele dificile sau critice, atunci cand economia este supusa socurilor sau crizelor, asa cum s-a intamplat in ultimii ani. Pe de o parte, stiinta presupune construirea de idei si teorii care au capacitatea sa infrunte timpul si spatiul. Pe de alta parte, stiinta presupune si eliminarea erorilor pe care mintea umana le poate descoperi. De aici si necesitatea combaterii teoriilor eronate, a caror impunere genereaza saracie si conflict, dupa cum istoria dovedeste cu prisosinta. Comunismul este un astfel de exemplu de "inginerie sociala" esuata. Consider ca toti cei care au inca in memorie acele vremuri, merita sa dam mai departe aceasta lectie tragica, fie si doar studentilor nostri. De aceea spun ca economistul, ca policy-maker, este responsabil pentru destinul ideilor pe care le promoveaza. Iar pentru a fi constientizata pe deplin intersectarea teoriei cu practica decizionala, as recomanda cuvintele lui Henri Poincare, pentru care "nu exista nimic mai practic decat o teorie buna". Iar indemnul meu este ca, in practica activitatilor noastre, sa luam decizii si sa facem politici economice bazate pe teorii bune. De aceea scoala economica dintr-o tara este deosebit de importanta pentru dezvoltarea tarii. 3. Ati afirmat constant ca o societate bine informata si educata financiar poate sustine o dezvoltare durabila. As dori sa dezvoltam acest subiect. Asadar, de ce este educatia financiara un pilon esential pentru functionarea economiei de piata si pentru calitatea deciziei publice? Care este, de fapt, rolul educatiei financiare in formarea unei societati informate si responsabile? Consider ca un nivel ridicat de educatie economica si financiara este in primul rand un avantaj individual. George Bernard Shaw, unul dintre fondatorii cheie ai London School of Economics and Political Science, a descris economia ca arta de a obtine maximum de la viata. Merita sa adaugam ca aceasta "arta" trebuie sa includa conditii legitime, deci sa se concretizeze pe calea productiei si comertului. Asadar, educatia financiara contribuie la rezilienta sistemului economic, atunci cand oamenii inteleg implicatiile deciziilor lor si au asteptari predictibile asupra rezultatelor. Literatura de specialitate arata ca nivelul de intelegere economica este determinant in formarea de anticipatii realiste si bine fundamentate. Ipoteza asteptarilor rationale, dezvoltata si aplicata de Robert Lucas Jr., subliniaza de ce avem nevoie de date concrete si de logica economica pentru a face prognoze. Toate acestea au implicatii cheie pentru transmisia politicilor publice si asigurarea stabilitatii economice. Atunci cand punem laolalta teoria buna si practica decizionala, ajungem sa realizam ca functionarea performanta a mediului de afaceri se bazeaza pe un fond solid de cunostinte economice. Si nu este vorba doar de teoriile specifice stiintei economice, ci de numeroase cunostinte aplicate in sfera afacerilor, precum cele de management, marketing, contabilitate sau analiza financiara. Toate acestea sunt esentiale pentru ca firmele sa conceapa planuri de investitii viabile si sa asigure gestiunea activitatii. Functionarea economiei de piata inseamna asumarea de riscuri antreprenoriale de catre oamenii de afaceri. Iar gestionarea responsabila a riscurilor si optimizarea in timp a planurilor de afaceri sunt elemente definitorii in succesul unei companii sau asigura chiar supravietuirea acesteia in perioade mai complicate. Totodata, pentru ca intreprinzatorii sa se poata adapta schimbarilor, este important sa inteleaga corect dimensiunile si obiectivele politicilor publice. Existenta unui deficit de intelegere si de incredere poate fi corectat tot prin educatie economica. Experienta programelor de educatie financiara confirma faptul ca oamenii se implica mai ales atunci cand notiunile sunt legate de decizii cotidiene. Prin informare corecta si educatie financiara sustinuta se creeaza un limbaj comun, ce asigura transmiterea corecta a mesajelor. In acelasi timp, trebuie sa fim constienti ca anumite politici, precum cea monetara, sunt totusi tributare unui limbaj mai sofisticat, mai nuantat, necesar pentru a interpreta o balanta a riscurilor in continua evolutie. La nivelul Bancii Nationale, educatia financiara vizeaza imbogatirea cunostintelor dar si dezvoltarea de atitudini si comportamente noi in domeniul financiar. In acest sens, actiunile noastre pot fi considerate ca parte integranta a atributiilor bancii centrale. Un element care diferentiaza banca centrala se refera la coordonarea unitara a proiectelor cu acoperire nationala, cu resurse proprii si la standarde inalte de calitate. 4. Va invit sa vorbim despre proiectul Economic@BNR, recent recunoscut printr-un premiu pentru contributia sa la consolidarea culturii economice. Care sunt obiectivele sale esentiale si ce rezultate considerati ca sunt deja vizibile? Ma onoreaza premiul primit ca initiator si coordonator al proiectului Economic@BNR. Acesta reprezinta o platforma de cercetare, dezbatere si educatie economica a Bancii Nationale a Romaniei, prin care ne-am propus sa analizam evolutiile si provocarile cu care se confrunta economia si societatea, in context national, regional si european. Convingerea mea este ca informarea corecta si educatia financiara sunt conditii sine qua non pentru ca cetatenii sa poata lua decizii responsabile, dar si pentru a beneficia de buna guvernare din partea autoritatilor. Economic@BNR are ca obiectiv sa devina, pe de o parte, o platforma relevanta pentru specialisti, iar pe de alta parte, un sprijin substantial in fundamentarea deciziilor de politica economica. In primul studiu, "Romania Europeana - evolutii, progrese, provocari", am aratat cum, in ultimele doua decenii, Romania a inregistrat cea mai rapida crestere economica dintre tarile UE in termeni de convergenta reala. Comparativ cu acum douazeci de ani, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare a crescut de circa patru ori. Prin radiografia a peste 100 de indicatori, lucrarea evidentiaza progresele si beneficiile Romaniei ca stat membru al UE. Iar cea mai importanta concluzie este ca apartenenta europeana a insemnat crestere economica si dezvoltarea nivelului de trai in Romania. Putem sustine cu tarie ca dezvoltarea economica a Romaniei a fost sustinuta de integrarea in Uniunea Europeana, de schimbarile institutionale si de fluxurile de investitii straine, chiar daca persistenta disparitatilor regionale ramane o provocare. Dupa doua decenii de progrese record in planul convergentei reale fata de media UE, acum este imperativa ajustarea dezechilibrelor macroeconomice si concentrarea pe crestere calitativa, prin investitii in domeniile cu potential si valoare adaugata ridicata. Prin cercetarea realizata in cadrul Economic@BNR am aratat ca progresele cantitative curente nu sunt suficiente, prin ele insele, pe termen lung, ceea ce impune o transformare calitativa substantiala, pentru a deveni si sustenabile. Altminteri, progresele cantitative importante, deja inregistrate, se vor atenua in timp. Transformarea este obligatorie intrucat, in prezent, Uniunea insasi se confrunta cu provocari care ameninta pozitia blocului comunitar in cadrul economiei mondiale, dar si cu importante provocari geostrategice si de securitate. Iar Romania nu poate decat sa se adapteze, cu viziune si prin valorificarea atuurilor sale. Insa modernizarea unei economii necesita nu doar politici economice sanatoase, ci si o schimbare adanca la nivelul mentalitatilor, pe de o parte, prin cultura integritatii si a competentei, pe de alta parte, prin asigurarea predictibilitatii si a sustenabilitatii. In esenta, pentru a corecta dezechilibrele, este importanta sustinerea tranzitiei catre un model de crestere economica sustenabila, bazat pe investitii si reforme, inovare si competitivitate. Merita chiar sa acceleram acest parcurs, prin masuri de extindere a competitivitatii in sfera mediului de afaceri, pentru a obtine astfel un reviriment al productiei, care sa mute accentul dinspre consum importat catre productia interna. Iar aceste obiective trebuie urmarite prin politici economice coordonate adecvat, care sa raspunda nevoilor reale din economie si societate. 5. De fapt, Economic@BNR reprezinta o continuare a initiativelor incepute in perioada in care ati activat ca si consilier prezidential, unul din obiective fiind si facilitarea intelegerii evolutiilor economice si a impactului acestora asupra vietii de zi cu zi. Care sunt directiile de dezvoltare ale proiectului Economic@BNR in anii urmatori? Intr-adevar, proiectul materializeaza anumite initiative conturate inca din perioada in care am activat in calitate de consilier prezidential. Vreme de 10 ani am contribuit, cu toata energia si priceperea, la fundamentarea unor directii strategice si politici publice cu ecouri pe termen lung in economia si societatea romaneasca, si nu ma refer aici doar la contextul necesitatii de gestionare a efectelor specifice perioadelor de criza, precum pandemia, sau criza energetica intervenita odata cu razboiul din Ucraina. In contextul permanentei colaborari cu autoritatile din domeniul economic si social, cu reprezentantii mediului antreprenorial si partenerii europeni si internationali, am avut ocazia sa vad cum diferenta in atingerea obiectivelor rezulta din buna cunoastere a oportunitatilor, a riscurilor si vulnerabilitatilor economice. Intelegerea implicatiilor unei politici publice, conformarea la anumite reguli - scrise sau nescrise, capacitatea de a "vedea" viitorul si dincolo de ziua de maine, sunt doar cateva exemple despre beneficiile dezbaterilor economice bazate pe informatii si analize de calitate. In ceea ce priveste proiectul Economic@BNR, prin elaborarea de radiografii grafice pe diverse teme economice de actualitate, dar si prin dezbaterile aferente, am urmarit alinierea la bunele practici internationale, prin contributii semnificative din partea Bancii Nationale a Romaniei la dezvoltarea educatiei economice si financiare. Am avut in Romania, chiar foarte vizibil anul trecut, perioade in care spatiul public a fost dominat de polarizarea pe teme privind apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana. Mizele unor astfel de discutii reflecta, de regula, utilizarea unui intreg arsenal de tehnici de comunicare publica, insa cel mai corect ar fi ca, dincolo de opinii si dezbateri, adevarul economic al Romaniei europene sa fie bine cunoscut. Dintr-un astfel de gand s-a nascut tema primului studiu elaborat sub sigla Economic@BNR. In curand vom finaliza un nou studiu, inedit ca anvergura, dedicat unei problematici actuale si unui obiectiv cheie pentru Romania: sustenabilitatea financiara. Analiza este ancorata in realitatile economice si este axata pe principalele vulnerabilitati ale economiei romanesti, avand potentialul de a deveni un catalizator care sa mute accentul din zona solutiilor pe termen scurt catre zona dezvoltarii sustenabile. In perspectiva, raman esentiale analizele privind ajustarea dezechilibrelor si reluarea parcursului de indeplinire a criteriilor de convergenta nominala. Romania trebuie sa ramana ferm angajata in urmarirea obiectivului sau strategic de aderare la zona euro. Consider ca aderarea la zona euro poate fi proiectul strategic al Romaniei pentru urmatorul deceniu. Pentru Romania, aderarea la zona euro ar insemna o economie mai puternica, dar si un nivel de trai mai bun pentru populatie. Cresterea economica s-ar baza pe o piata mai eficienta si extinsa, dobanzi mai reduse si stabile, dar si rezerve financiare mai solide. Aderarea la zona euro ar reprezenta si un adevarat reviriment institutional, dat de apartenenta asumata la nucleul economic al Europei. Parteneriatele regionale, europene si internationale raman pilonii centrali in dinamica dezvoltarii. Explorarea de noi oportunitati in noul context comercial global, alaturi de colaborari strategice in domenii precum energia nucleara, industria de aparare sau tehnologiile emergente, vor aduce beneficii Romaniei. Acestea pot fi substantiale prin valorificarea avantajelor geopolitice si economice ale celor mai robuste formate de integrare, cu accent pe OCDE, Zona Euro si consolidarea pozitiei in UE si in NATO. Romania trebuie sa treaca de la o perioada de adaptare la una de viziune si constructie. Evenimente majore, cu impact global, precum pandemia si razboiul ilegitim impotriva Ucrainei, vor dainui in paginile de istorie. Pandemia ne-a aratat solidaritatea umana, iar conflictul ne testeaza hotararea, anduranta si unitatea. Iar acum trebuie sa invatam din mers cum sa navigam in aceste vremuri dificile, prin eforturi sustinute de a mentine Romania pe fagasul euroatlantic. Cu pragmatism echilibrat, diplomatia comerciala este un factor esential de influenta si crestere, care trebuie sa imprime reflexe economice politicii noastre externe. Puterea noastra rezida in capacitatea de a activa atuurile pe care le putem valorifica, prin leadership asumat. In acest cadru, dorim sa ne asiguram ca Banca Nationala a Romaniei va continua sa reprezinte un pilon de stabilitate si credibilitate pentru sistemul monetar si economia Romaniei, in linie cu atributiile legale si cu obiectivul privind stabilitatea preturilor. 6. In ce masura considerati ca nivelul de alfabetizare economica al populatiei influenteaza stabilitatea financiara si capacitatea societatii de a raspunde responsabil la socuri economice? Un public educat financiar ia decizii calculate, nu arbitrare sau la voia intamplarii. Cu atat mai mult in contextul actual, marcat de incertitudine si tensiuni geopolitice, educatia financiara sustine atat rezilienta individuala, cat si stabilitatea economica si coeziunea sociala. Cand subiecte esentiale precum inflatia, venitul real sau dobanda reala nu sunt corect intelese, reactiile de consum si economisire pot conduce la comportamente ce pot fi ruinatoare pentru cetateni si costisitoare pentru societate. Pot sa va spun ca, in Romania, doar circa 40% din populatia adulta, fata de aproape 60% in Europa occidentala, poate fi considerata alfabetizata financiar, detinand notiuni de baza legate de efectele inflatiei asupra veniturilor sau de calculul aritmetic al dobanzii unui depozit bancar. In plus, doar putin peste 15% din populatia adulta detine cunostinte mai avansate, legate, de exemplu, de rolul pietelor de capital sau diferenta dintre obligatiuni si actiuni, ca titluri de valoare. Sondajele care indica pozitionarea modesta a Romaniei pe harta educatiei financiare ne arata, totodata, faptul ca adevarata problema rezida in bresele de cunoastere care conduc, din pacate, la vulnerabilizarea populatiei. Alfabetizarea financiara redusa nu vizeaza doar dificultati de calcul sau intelegerea precara a unor categorii economice de baza, precum inflatia, dobanda sau riscul. Este vorba de capacitatea limitata de a fundamenta decizii adecvate obiectivelor de consum sau de investitii. In asemenea situatii, deciziile sunt bazate adesea pe analize simpliste si pe aprecieri eronate asupra riscurilor. De exemplu, educatia financiara este indispensabila pentru un comportament corect de economisire. In Romania, economiile populatiei tind sa fie mai putin diversificate, cu o concentrare mai ridicata in instrumente lichide traditionale. Astfel, gospodariile sunt mai vulnerabile la socuri adverse, inclusiv la erodarea puterii de cumparare prin inflatie si la scaderea veniturilor reale. Iar participarea modesta a investitorilor de retail pe piata de capital restrange baza de investitori, reduce adancimea dar si lichiditatea pietei si franeaza procesul de dezvoltare a acesteia. Totodata, incultura economica lasa teren prielnic pentru capcana populismului, care ajunge sa deturneze dezvoltarea economica sustenabila. Se intampla adesea ca programele politice sa contina propuneri hazardate din punct de vedere economic, pe care publicul le percepe drept beneficii directe si imediate. Uneori, ceea ce poate parea benefic pe termen scurt si pentru anumite categorii de persoane, se poate transforma pe termen lung in costuri sau chiar prejudicii pentru toata lumea. Astfel, ignorarea educatiei financiare conduce la dependenta economica, decalaje de dezvoltare si cresterea poverii datoriei publice asupra generatiilor viitoare. De aceea, in contextul provocarilor geopolitice si economice actuale, educatia financiara devine si mai importanta, oferind repere pentru trecerea de la comportamente financiare unipolare, de tip economisire, la strategii de gestionare a complexitatii financiare. Ma folosesc de aceasta incursiune pentru a sublinia ca printre responsabilitatile bancii centrale sunt si cele ce vizeaza stabilitatea financiara. Mediul financiar-bancar evolueaza rapid sub imboldul inovatiilor tehnologice si al conectivitatii digitale, iar acestea se pot transforma in surse de probleme pentru publicul neinformat. De aceea, BNR isi dezvolta continuu instrumentarul de evaluare a riscurilor emergente. Riscul financiar nu poate fi izolat de starea de sanatate a intregii economii. Atunci cand dezechilibrele persista, ele slabesc imunitatea in fata socurilor externe. In ultimii ani, reperele macroeconomice privind inflatia, deficitul bugetar si cel extern - asa numitele deficite gemene, au fost in afara valorilor de referinta. Ingrijoratoare este mai ales cresterea accelerata a datoriei publice, care a depasit la finele anului trecut borna de 60%. Aceste vulnerabilitati ne reamintesc ca stabilitatea economica poate fi atinsa, dar nu poate fi garantata de-a lungul timpului. Pentru Romania, provocarea cheie ramane legata de consolidarea finantelor publice. Dupa derapajul bugetar din anul 2024, devenise imperativa schimbarea de directie, iar ajustarea din 2025 a fost un pas promitator, care insa necesita consecventa de-a lungul anilor, pentru ca deficitul bugetar sa revina sub pragul de 3% din PIB. Indeplinirea obiectivelor si angajamentelor asumate inseamna politici orientate spre sustenabilitate financiara. Ajungem astfel din nou la imperativul consolidarii educatiei economice si financiare care influenteaza calitatea politicilor publice, cu aport decisiv la stabilitatea si dezvoltarea tarii. Educatia economica nu este un scop in sine, ci fundatia de idei pe care se sprijina dezvoltarea sustenabila a economiei moderne. 7. Intr-o editie dedicata excelentei academice si dialogului dintre cunoastere si societate, ce mesaj ati transmite tinerilor economisti, cercetatori si studenti, cei care vor fi viitorul economic al Romaniei? Cred ca cel mai important mesaj pentru tinerii economisti este acela ca, prin ideile, cercetarile si initiativele lor, ei sunt actori esentiali pentru viitorul Romaniei, pentru cresterea calitatii institutionale si a competitivitatii economice. A recunoaste acest potential presupune implicarea tinerilor in proiecte mari, cu obiective pe termen lung. Totodata, simtim nevoia de adaptare a educatiei economice la temele prezentului: transformarile tehnologice si digitale, implicatiile schimbarilor climatice in economie si sistemul financiar, rolul inovarii, impactul institutiilor asupra dezvoltarii economice. Recomandarea mea pentru tinerii colegi economisti este sa exploreze atent literatura de specialitate care a trecut testul timpului si are capacitatea de a face lumina atunci cand si acolo unde predomina confuziile si nesiguranta. Numai asa se poate articula sanatos modul economic de gandire, care sa ne permita ulterior dezvoltarea de contributii stiintifice relevante, inclusiv in sfera politicilor economice nationale. In opinia mea, modul economic de gandire se reflecta in tot ceea ce ne inconjoara - de la costul vietii la crizele pe care le traversam, de la comertul international la meseriile pe care le practicam. Tinerii economisti au rolul esential de a mentine vie legatura dintre teoriile bune si rezolvarea problemelor. Ei pot asigura o mai buna intelegere a economiei moderne si a politicilor necesare obiectivelor actuale. Unul dintre rolurile principale ale Academiei Romane este cel de spatiu al cercetarii fundamentale, indiferent de varsta, domeniu de activitate sau inclinare teoretica. Apararea logicii economice ramane esentiala, deoarece numai astfel putem intelege cum initiativa individuala si cooperarea sociala creeaza valoare si sustin progresul. O scoala de economie puternica actioneaza precum un filtru de calitate pentru mediul antreprenorial si politicile economice dintr-o tara, avand simultan si rol de catalizator in atingerea performantelor economice. Rolul scolii de economie nu este doar acela de a produce diplomele necesare, ci de a conferi resursei umane un mod calitativ de a gandi si actiona, care sa protejeze economia de populism si decizii nefundamentate. Este important sa cumulam capacitatea de analiza riguroasa, bazata pe concepte si instrumente moderne, fundamentarea pe baza de date, precum si un limbaj comun cu centrele competitive de cercetare internationala. Iar etica profesionala sa confere curajul de a promova doar masurile care protejeaza stabilitatea pe termen lung a tarii. Aceasta intrucat politicile economice ne pot duce pe directii gresite, a caror corijare sa necesite costuri vreme de decenii. Asistam astazi la schimbari de establishment care, prin slabirea mecanismelor concurentiale, a libertatii comerciale si a disciplinei institutionale, ne pot impinge in capcane greu de remediat. De exemplu, socialismul a insemnat decenii de subdezvoltare, fiind rezultatul unei doctrine impusa prin forta, agresiune, violenta si crima. Iata consecintele nefaste ale unui mod gresit de a gandi limitele naturale ale economiei in evolutia societatii. Sunt pe deplin convins ca destinul societatii umane nu poate fi separat de libertatea individuala, educatie economica si institutii de drept solide, care sa ghideze productiv intreaga sfera a actiunilor umane, de la antreprenoriat pana la creativitatea tehnica si stiintifica. Iar tinerii economisti, prin viziune si buna credinta, au misiunea cheie de a se asigura ca economia de piata continua sa fie starea naturala a societatii umane. In acest sens, fac un apel la implicarea tinerilor economisti in dezbaterea de idei si in asumarea de roluri cu responsabilitate economica, sociala si politica. Consider ca numai in acest mod, prin angajament in fundamentarea politicilor publice, putem asigura un parcurs de stabilitate si prosperitate pentru economia Romaniei."