Cultura si divertisment

Este denumita Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Neagra. O perioada de reflectie interioara, de liniste si recompunere, speranta si bucuria Invierii Mantuitorului, care este promisiunea propriei noastre invieri. In calendarul religios romanesc, credintele vechi se impletesc cu ritualuri si traditii diferite, in functie de zona geografica. Exista credinta in popor ca cine moare in Saptamana Mare nu ajunge in rai, pentru ca acesta ar fi "inchis", insa cine moare in Saptamana Luminata se duce direct in rai. In fiecare seara, in biserica ortodoxa se tin Deniile - slujbe speciale de comemorare a momentelor celor mai importante dinaintea rastignirii Domnului. Ce este denia Cuvantul "denie" vine din termenul slavon "denije", care inseamna "slujba zilnica". In traditia ortodoxa, aceste slujbe apartineau zilei urmatoare, pentru ca, pe traditia veche, ziua incepe de la apus, de aceea se tin seara. Prin urmare, denia este o slujba de dimineata, dar oficiata seara, pentru ca seara incepe "a doua zi". Deniile sunt dedicate ultimelor zile ale vietii pe pamant a lui Hristos. Saptamana Mare inseamna post sever (chiar negru, daca se poate), inseamna curatenie generala (in casa, dar si in suflet, prin spovedire), impacare si iertare intre toti cei dimprejur, caci daca natura se innoieste in fiecare primvara, cu cat mai mult sufletele oamenilor? Lunea este dedicata dereticarii prin case, varuitului caselor, curatarii gradinilor, pentru ca totul sa porneasca dintr-un loc bun. "Martia Seaca" si ritualuri de protectie In unele regiuni, Sfanta si Marea Marti se mai numeste "Martia Seaca". Aceasta zi se tine pentru ca recoltele sa nu sece, vacile sa dea lapte si ite-asa, da si norocul peste tine (deci nu seaca!). Cine tine Martea Mare (adica tine post, se roaga, e curat, iarta, impaca), atunci boala si saracia se tin departe de el. Sfanta si Marea Miercuri Sfanta si Marea Miercuri este ultima zi a "judecatii satului". Copiii merg cu colinduloualor. Pe vremuri, se practica "strigarea peste sat", un soi de satira publica in care sunt batjocorite metehnele satului, defectele comunitatii. Sfanta si Marea Joi Sfanta si Marea Joi este una dintre cele mai importante zile. In traditia populara exista credinta ca mortii se intorc acasa. Se aprind focuri pentru a le lumina drumul. Se face pomana cu colaci, vin si miere. In aceasta zi se vopsesc ouale, considerate protectoare. Oul este simbolul inceputului, al regenerarii, oul simbolizeaza nasterea, viata, speranta. Tot azi se pregateste pasca si se coc cozonacii. Mai exista si acum credinta in figura mitica a Joimaritei, o ceva care pedepseste lenea. Sfanta si Marea Vineri Sfanta si Marea Vineri este ziua durerii, pentru ca acum Mantuitorul moare pe cruce pentru pacatele oamenilor, El cel fara de pacat. Este cea mai stricta zi din punct de vedere alimentar. Credinciosii tin post negru, nu lucreaza, nu gatesc, nu aprind focul. In credinta populara, exista credinta ca cine se scalda in apa rece e sanatos tot anul. Casele se ocolesc cu lumanari aprinse pentru protectie. Sfanta si Marea Sambata Sambata Mare este dedicata pregatirilor finale. Se gateste mielul, se pregateste cosul pentru biserica, se fac ultimele curatenii. Pasca si cozonacul nu se gatesc degeaba, ele au semnificatii profunde si au legatura cu "dulceata vietii celei vesnice, alaturi de Hristos". In traditia populara exista credinta ca cerurile se deschid in noaptea de Pasti, ca focurile aprinse si privegherea (asistarea la Sf. Liturghie a Invierii) aduc protectie.