Economic

Potrivit datelor Institutului pentru Orase Vizionare, soferii din Bucuresti petrec anual echivalentul a peste 12 zile de lucru blocati in trafic. In orase mici precum Resita sau Calarasi, pierderile sunt de trei ori mai mici. Florian Filat, directorul executiv al institutului, explica: "Gatuirea de la ora 17 - 18 pe anumite rute din zona de nord catre centru, atunci cand oamenii, in mod obisnuit, ies de la serviciu, s-a mutat usor mai devreme si nu mai este atat de mare." Bucurestiul este clasat de compania olandeza TomTom pe locul 5 la nivel global in ceea ce priveste congestia rutiera, cu un nivel de 48%. In fruntea clasamentului se afla Mexico City, Bangkok si Davao City. Un bucurestean parcurge, in medie, 10 kilometri in 31 de minute si 9 secunde, o crestere de 20 de secunde fata de anul precedent. Prea multe masini, prea putine locuri de parcare In Bucuresti sunt inmatriculate aproximativ 1,6 milioane de autovehicule. Cifrele oficiale din Inventarul Parcarilor Publice arata un numar de 300.359 locuri de parcare . Diferenta uriasa genereaza nu doar haos in trafic, ci si o presiune asupra spatiului urban. "Bucurestiul nu este construit pentru atatea masini pentru atatia oameni (...). Locurile de parcare cred ca reprezinta principala problema si nu pot fi rezolvate decat prin niste masuri corecte pe care nu vad ca vreun primar vreodata sa le ia foarte curand", spune Alex Vilvoi, fondatorul Asociatiei Romania Fara Gropi. Comportamentul soferilor agraveaza traficul Traficul bucurestean nu e sufocat doar de infrastructura, ci si de comportamentul soferilor. Comisarul-sef Ionut Preda atrage atentia asupra abaterilor care amplifica blocajele: "Printre greselile care cauzeaza aglomeratia in Bucuresti as incepe cu utilizarea telefoanelor mobile, dupa care trecem la celelalte abateri care cauzeaza aglomeratie: nepastrarea centrului liber in intersectie, fortarea semaforului, oprirea neregulamentara cauzeaza de asemenea congestii." Consecintele se vad in statistici: in 2024, in Bucuresti s-au inregistrat 3.267 de accidente rutiere, iar in primele sase luni ale acestui an peste 140 de incidente au implicat trotinete electrice. Transportul public - intre potential si realitate Potrivit raportului Starea Mediului in Bucuresti, Capitala detine 74 de linii de autobuz, 17 de troleibuz, 20 de tramvai si 5 magistrale de metrou. Insa, calitatea si punctualitatea serviciilor de transport public sunt adesea criticate. "Cred ca este o anumita preferinta de a ne deplasa cu masina. (...) Sigur, nici alternativele nu sunt intotdeauna ce trebuie (...) Poate tine si de perceptia unui statut. Pai ce, sunt sarac sa merg sa merg cu transportul in comun?! Deci e anumita chestiune care tine de de mentalitate si relatia pe care o avem cu masina", spune Florian Filat. Poluarea - efectul colateral al traficului Peste jumatate dintre masinile din Bucuresti au mai mult de 10 ani vechime, iar o treime sunt diesel. Efectul se simte in aerul tot mai greu de respirat. " Cel care este in masina si are un filtru de polen la o masina moderna e mai putin afectat. Dar cei de pe strada, cei care n-au nicio vina ca tu te deplasezi cu o masina diesel, cateodata puternica sau veche, ei bine, acolo sunt, sunt probleme si acolo trebuie intervenit," a afirmat activistul de mediu, Adrian Bilba. Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Orase Vizionare, considera ca Bucurestiul are un potential real de imbunatatire a traficului: "Sa facem tranzitia de la trafic, unde este vorba despre masini, la mobilitate, unde e vorba despre oameni si mai mult decat atat, la proximitate. Sa nu fie lucrurile sa fie in proximitate, sa nu trebuiasca sa deplasezi foarte mult pentru a avea acces la scoli, la job, la educatie, servicii de sanatate, optiuni de divertisment".