Politic-Social

Pe masura ce valurile de caldura devin tot mai frecvente si mai intense, cercetatorii analizeaza modul in care diferite civilizatii s-au adaptat, de-a lungul secolelor, la temperaturi extreme. Obiceiuri precum siesta, alegerea anumitor tipuri de imbracaminte sau tehnicile traditionale de racire a locuintelor sunt privite astazi ca surse valoroase de inspiratie, chiar daca nu pot reprezenta singure o solutie pentru climatul actual, arata Il Post. [caption id="attachment_23761883" align="aligncenter" width="2560"] Val de caldura in Roma, Italia. Sursa foto: Cecilia Fabiano/LaPresse/ABACAPRESS.COM[/caption] Subiectul a intrat si in atentia autoritatilor. In vara anului 2023, in timpul unui sezon marcat de temperaturi ridicate si seceta, ministrul german al Sanatatii de la acea vreme, Karl Lauterbach, propunea ca Germania sa preia modelul Spaniei si sa introduca pauze mai lungi la pranz, considerand ca o astfel de organizare a programului de lucru ar avea beneficii medicale pentru numeroase profesii. Haine diferite pentru tipuri diferite de caldura Studiile din antropologie, ecologie si medicina arata ca nu exista o singura strategie universala de adaptare la caldura. Comunitatile umane si-au construit propriile solutii in functie de clima, umiditate, resursele disponibile si conditiile sociale. In regiunile aride, precum Sahara sau Peninsula Arabica, populatii precum tuaregii si beduinii au purtat timp de secole haine largi din lana. Desi materialul este gros, croiala foarte lejera permite circulatia aerului si creeaza un strat izolator intre piele si temperaturile extreme, protejand in acelasi timp de radiatiile solare si de deshidratare. [caption id="attachment_23761891" align="aligncenter" width="591"] Desert, beduin. Sursa foto: X[/caption] Un studiu publicat in revista Nature inca din 1980 a aratat ca, in cazul beduinilor, culoarea hainelor - alba sau neagra - influenteaza foarte putin cantitatea de caldura care ajunge la piele, deoarece surplusul absorbit de materialul inchis la culoare se disipa inainte de a incalzi corpul. In schimb, in regiunile tropicale si foarte umede din Asia de Sud, Asia de Sud-Est, America de Sud sau Australia, oamenii au preferat haine usoare din bumbac, in sau matase. In aceste zone, transpiratia se evapora mai greu, iar materialele subtiri favorizeaza racirea naturala a organismului. Arhitectura care racea cladirile fara aer conditionat Interesul cercetatorilor s-a indreptat in ultimii ani si spre tehnicile traditionale de racire pasiva a locuintelor. Printre cele mai cunoscute exemple se numara "turnurile vantului" (badghir), construite de secole in Iran si in alte regiuni din Asia Occidentala si Africa de Nord. Aceste structuri inalte capteaza curentii de aer si ii directioneaza in interiorul cladirilor, racind incaperile fara consum de energie electrica. Astazi, ele sunt considerate in mare parte vestigii ale trecutului, fiind inlocuite de instalatiile moderne de climatizare, insa specialistii le studiaza din nou ca exemple de arhitectura sustenabila. [caption id="attachment_23761906" align="aligncenter" width="595"] Badghir (captator de vant) este un sistem de turnuri si subsoluri tipic arhitecturii persane prin care circula aerul si racoreste casele. Sursa foto: X[/caption] Adaptarea are limite Autorii mai multor cercetari atrag insa atentia ca adaptarile culturale nu trebuie privite ca solutii miraculoase. Modul in care oamenii s-au imbracat, si-au construit locuintele sau si-au organizat viata nu a fost influentat doar de temperatura, ci si de factori economici, religiosi, sociali sau de disponibilitatea materiilor prime. In plus, corelatiile dintre clima si anumite comportamente culturale pot fi inselatoare, deoarece alte variabile pot explica aceleasi diferente dintre societati. Caldura extrema provoaca sute de mii de decese Tot mai multi experti avertizeaza ca experientele istorice sunt utile, dar nu pot inlocui masurile moderne de adaptare la schimbarile climatice. Potrivit celor mai recente estimari citate de sursa, caldura extrema provoaca, in medie, aproximativ 546.000 de decese anual la nivel mondial, dintre care circa 175.000 in Europa. In multe situatii, mai ales in cazul persoanelor vulnerabile, tehnologiile moderne si solutiile structurale raman indispensabile pentru limitarea efectelor temperaturilor extreme.