Economic

Raportul - analizat de Economedia - sustine ca Secretariatul General al Guvernului, institutia care reprezenta statul ca actionar majoritar al Transelectrica, a acceptat introducerea in contractele conducerii a unor prevederi care trimiteau eventualele litigii la Curtea de Arbitraj de la Viena, desi legislatia privind guvernanta corporativa si actul constitutiv al companiei nu permiteau acest lucru. Despagubiri de milioane de euro Problemele au inceput in iunie 2021, in perioada guvernului condus de Florin Citu. Membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, numiti in 2020 pentru mandate de patru ani, au fost revocati inainte de termen si inlocuiti cu persoane numite provizoriu. La doar o zi distanta, noul Consiliu de Supraveghere a schimbat si Directoratul companiei, care avea, de asemenea, mandate complete de patru ani. Fostii sefi au contestat deciziile la Curtea de Arbitraj de la Viena - tribunalul comercial international prevazut in contractele lor - si au castigat procesele. Potrivit raportului, Transelectrica a fost obligata sa plateasca despagubiri si bonusuri de milioane de euro. Numai in 2024, compania a achitat peste 30 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 6 milioane de euro, reprezentand salarii si compensatii obtinute in instanta de fostii directori si membri ai conducerii revocati inainte de finalul mandatelor. Cum si-a slabit statul propria aparare la Viena Inspectorii Corpului de Control spun ca unul dintre cele mai importante motive pentru care compania a pierdut litigiile a fost chiar modul in care statul si-a construit apararea. In aceeasi zi in care actionarii au aprobat descarcarea de gestiune pentru activitatea conducerii din 2020 - ceea ce inseamna practic ca au confirmat ca si-a indeplinit corect atributiile - aceiasi membri ai Consiliului de Supraveghere au fost revocati pe motiv ca ar fi prezentat situatii financiare eronate. Contradictia evidenta dintre cele doua decizii a fost unul dintre argumentele care au cantarit la Viena, unde judecatorii arbitrali au concluzionat ca revocarea s-a facut fara o cauza justificata. Clauze de neconcurenta peste limitele legii De asemenea, in contractele de mandat au fost introduse clauze de neconcurenta care le garantau membrilor conducerii bani suplimentari la plecarea din functie. Desi legislatia aplicabila companiilor de stat nu permite astfel de compensatii, acestea au fost acceptate si semnate de reprezentantii statului. Acelasi sistem a fost aplicat atat pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cat si pentru Directorat. La incetarea mandatelor, acestia au primit compensatii financiare care depaseau mult limitele prevazute de lege. Interimatul care a blocat evaluarea conducerii Dupa schimbarile din 2021, Transelectrica a fost condusa timp de aproape 18 luni de sefi interimari, fara selectii permanente si fara un plan clar de administrare, desi legea obliga compania sa organizeze rapid proceduri de selectie pentru numiri permanente. Practic, mentinerea conducerii in regim provizoriu a permis evitarea criteriilor stricte de performanta, persoanele numite temporar neputand fi evaluate pe baza unor indicatori clari. Prejudiciu pierdut din cauza termenelor ratate Raportul semnaleaza si alte probleme. Una dintre ele vizeaza filiala SMART SA, de la care Transelectrica ar fi trebuit sa recupereze un prejudiciu de peste 11 milioane de lei, stabilit de Curtea de Conturi. Actiunile in instanta au fost insa formulate gresit sau dupa expirarea termenelor de prescriptie, ceea ce a facut imposibila recuperarea banilor. Bonusuri si prime fara legatura cu performanta Inspectorii au identificat si bonusuri acordate prin mecanisme considerate netransparente. Intre 2013 si 2017, o parte din conducere ar fi beneficiat de un sistem de recompense bazat pe evolutia actiunilor companiei la bursa, denumit OAVT - Optiuni pe Actiuni Virtuale. Practic, bonusurile erau calculate in functie de pretul actiunilor, nu de performanta efectiva a companiei sau de eficienta sistemului energetic. Ulterior, intre 2021 si 2022, au fost acordate prime speciale fara evaluari de performanta si fara ca aceste beneficii sa fie prevazute in contractele de munca. Statul, impotriva recuperarii prejudiciilor In decembrie 2025, Consiliul de Supraveghere al Transelectrica a propus recuperarea prejudiciilor de zeci de milioane de lei provocate companiei prin demiterile din 2021, prejudicii constatate si de Curtea de Conturi. Propunerea viza tragerea la raspundere a institutiilor si persoanelor implicate in revocarea conducerii companiei, insa a fost respinsa de actionari, inclusiv de Secretariatul General al Guvernului (SGG), actionarul majoritar al Transelectrica. Nota de plata, la consumatori Ulterior, in ianuarie 2026, reprezentantii statului in actionariatul Transelectrica si-au schimbat pozitia si au votat pentru initierea procedurilor de tragere la raspundere. Raportul nu precizeaza insa cine ar urma sa raspunda concret pentru pierderile produse si nici cum vor fi recuperate sumele platite de Transelectrica, costuri care ajung in final in facturile consumatorilor". Potrivit Guvernului, raportul Corpului de Control a fost trimis catre "institutiile cu competente specifice".