Cultura si divertisment

Cercetatorii au descoperit ceea ce este considerat acum cel mai mare lac termal subteran din lume. Acesta se afla la peste 100 de metri adancime in sudul Albaniei, aproape de granita cu Grecia, scrie Ecoticias. "Lacul Neuron" se afla la 127 de metri sub pamant, in Pestera Atmos. Echipa a folosit scanare LiDAR si cartografiere sonar pentru a-i masura dimensiunile exacte. Lacul are aproximativ 138 de metri lungime si 42 de metri latime. Contine circa 8.335 de metri cubi de apa calda, bogata in minerale. Un sistem geotermal rar Lacul Neuron s-a format prin speleogeneza cu acid sulfuric, un proces geologic rar. Apele bogate in hidrogen sulfurat reactioneaza cu oxigenul si modeleaza calcarul in timp. Aceasta reactie contribuie la formarea unor camere subterane vaste si a sistemelor termale. Temperatura aerului in pesteri variaza intre 15 si 29 de grade Celsius. Lacul mentine o temperatura constanta de aproximativ 26 de grade Celsius. Izvoarele din apropiere elibereaza in jur de 200 de litri de apa pe secunda. Cercetatorii spun ca astfel de sisteme arata cum interactioneaza apele subterane cu fluxurile geotermale. Ele evidentiaza si fragilitatea ecosistemelor din subteran. Flux subteran mai rapid decat se credea Specialistii au descoperit ca apa circula mult mai rapid decat se estima anterior. Testele cu trasori indica viteze de pana la 30 de kilometri pe zi. Acest lucru sugereaza ca reteaua de pesteri functioneaza ca un sistem conectat de conducte. Poluarea de la suprafata ar putea circula rapid prin aceste sisteme carstice. Rezultatele au fost publicate in revista International Journal of Speleology. Expertii spun ca intelegerea acestor conexiuni este esentiala pentru protectia resurselor de apa. Ingrijorari privind conservarea si ecosisteme ascunse Pesterile bogate in sulf pot sustine ecosisteme care depind de energie chimica, nu de lumina solara. Aceste habitate pot adaposti insecte si specii adaptate la conditii extreme. Oamenii de stiinta colaboreaza cu autoritatile locale pentru protejarea sistemelor de pesteri. Exista temeri ca proiectele regionale de baraje ar putea afecta habitatul fragil. Cercetatorii subliniaza ca si lacurile aflate la mare adancime raman conectate la mediul de la suprafata.