Politic-Social

Pachetul cuprinde sase propuneri legislative si urmareste doua obiective principale: ca diplomele si calificarile profesionale sa poata fi recunoscute mai rapid atunci cand un cetatean se muta intr-un alt stat UE si ca drepturile sale sociale sa il "urmeze" indiferent de tara in care lucreaza. In prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane sunt lucratori mobili in interiorul Uniunii Europene. "Oriunde alegi sa mergi, competentele tale merg cu tine, sunt intelese, recunoscute si valorizate", a explicat Roxana Minzatu, prezentand principiul care sta la baza pachetului. Diplomele si calificarile, mutate in format digital Una dintre cele mai importante schimbari pentru cetatenii romani ar urma sa fie digitalizarea calificarilor profesionale si educationale. Potrivit propunerii prezentate de Comisie, statele membre ar urma sa transforme in credentiale digitale calificarile obtinute de cetateni, de la invatamantul secundar si profesional pana la studiile universitare si doctorale. Documentele ar urma sa fie disponibile intr-o infrastructura europeana securizata si sa poata fi accesate inclusiv prin telefon. Pentru un roman care doreste, de exemplu, sa lucreze in Germania, Franta, Italia sau Spania, procedura ar trebui sa devina considerabil mai simpla. Comisia propune o interfata unica la nivel european, disponibila in limbile oficiale ale UE, prin care o persoana sa poata verifica cerintele pentru profesia sa si sa depuna documentele in propria limba. Traducerea ar urma sa fie realizata automat, iar solicitantul nu ar mai trebui sa treaca succesiv pe la diferite institutii pentru a afla ce documente trebuie depuse si in ce forma. "Nu mai trebuie sa bati la usile institutiilor din statele membre si sa pierzi mult timp pentru a intelege cum se face, cat dureaza sau ce documente sunt necesare", a explicat Minzatu. Sistemul ar urma sa fie important inclusiv pentru romanii care au studiat in tara, dar isi gasesc un loc de munca intr-un alt stat membru: documentele vor putea fi incarcate in romana, iar platforma europeana va realiza automat traducerea necesara procesului de recunoastere. Fizioterapeutii intra pe lista profesiilor cu recunoastere automata Comisia vrea sa extinda si lista profesiilor pentru care calificarile pot fi recunoscute automat intre statele membre. In prezent, in Uniunea Europeana exista aproximativ 5.700 de profesii reglementate, insa numai un numar foarte redus beneficiaza de un sistem de recunoastere automata. Roxana Minzatu a anuntat ca profesia de fizioterapeut este adaugata pe aceasta lista. Comisia incepe, in acelasi timp, pregatirea pentru alte zece profesii unde exista deficit de personal si unde programele de formare sunt suficient de apropiate intre statele membre pentru ca recunoasterea automata sa poata deveni posibila. Printre exemplele oferite de Minzatu se numara inginerii civili, tehnicienii biomedicali, arhitectii peisagisti si electricienii. Pentru aceste profesii, insa, procesul nu este imediat: Comisia estimeaza ca pregatirea mecanismului poate dura unul sau doi ani. Pentru Romania, schimbarea ar putea avea efect in ambele directii: romanii calificati ar putea intra mai repede pe piata muncii din alte state membre, iar companiile romanesti ar putea recruta mai usor profesionisti formati in alte tari UE. "Pasaport" social pe telefon pentru cei care lucreaza in alta tara A doua componenta importanta a pachetului priveste drepturile sociale ale lucratorilor mobili. Comisia propune crearea unui pasaport digital de securitate sociala, care sa permita verificarea in timp real a documentelor unui angajat atunci cand acesta lucreaza intr-un alt stat membru. Documentele necesare pentru lucratorii detasati, care in prezent presupun formulare si proceduri administrative greu de verificat intre state, ar urma sa fie disponibile in format digital si verificabil. Treptat, in sistem ar urma sa fie incluse si informatii legate de asigurarea de sanatate, somaj, pensie sau indemnizatii de boala. Pentru sutele de mii de romani care muncesc in alte state membre, un asemenea mecanism ar putea reduce problemele generate de documentele pe hartie si de verificarea drepturilor sociale intre administratii diferite. Autoritatea Europeana a Muncii ar primi puteri mai mari Pachetul prezentat de Minzatu prevede si intarirea Autoritatii Europene a Muncii. Institutia ar urma sa poata initia mai usor inspectii transfrontaliere si sa utilizeze date pentru identificarea situatiilor cu risc ridicat de exploatare, abuz sau dumping social. Un element nou este ca Autoritatea ar urma sa poata interveni si in cazurile in care la locul de munca se afla cetateni din afara UE, nu doar cetateni europeni. Intrebata in timpul conferintei despre abuzurile produse prin lanturile foarte lungi de subcontractare, Minzatu a recunoscut ca acestea reprezinta o problema reala in anumite sectoare si a indicat raspunderea juridica drept unul dintre instrumentele importante analizate de Comisie. "Cine este raspunzator pentru ceea ce i se intampla lucratorului?", a spus Minzatu, precizand ca Executivul european discuta in prezent cu partenerii sociali si intentioneaza sa prezinte o propunere pana la sfarsitul anului. Minzatu: Mobilitatea exista, problema este ca oamenii sa nu lucreze sub nivelul calificarii lor Vicepresedinta Comisiei a insistat ca noul pachet nu urmareste sa determine oamenii sa plece din tarile lor, ci sa elimine situatiile in care un cetatean ajunge sa lucreze intr-un post mult sub calificarea pe care o are doar pentru ca diploma sa este greu de recunoscut. "Mobilitatea este reala, se intampla din motive diferite. Oamenii aleg sa se mute sau sa se intoarca din motive diferite. Trebuie sa ne asiguram ca efortul pe care l-au depus pentru a studia o anumita profesie poate fi valorificat intr-un loc de munca ce reflecta calificarea lor", a spus Minzatu. Ea a aratat ca o piata unica functionala presupune nu doar libera circulatie a angajatilor, ci si respectarea calificarilor si a drepturilor sociale ale acestora. Comisia estimeaza ca problema este deosebit de mare in cazul lucratorilor veniti din afara UE: in 2023, aproximativ 40% dintre angajatii cu studii superioare proveniti din afara Uniunii lucrau in pozitii sub nivelul calificarii lor, fata de aproximativ 20% in cazul cetatenilor UE. Noile masuri prezentate de Comisie trebuie acum sa parcurga procedurile legislative europene, iar o parte dintre instrumentele digitale vor necesita timp pentru a fi construite si conectate la sistemele nationale ale statelor membre.