Politic-Social

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a publicat, marti, documente care arata modul in care Securitatea racola informatori din randul elevilor, cu sprijinul unor profesori, insa fara stirea parintilor. Cu cateva luni inainte de prabusirea regimului comunist, Securitatea manifesta o "paranoia institutionala generalizata" si nu privea scoala exclusiv ca pe un spatiu al educatiei, ci ca pe un mediu in care puteau aparea presupuse riscuri politice. Elevii erau transformati in surse pentru Securitate Potrivit CNSAS, in paralel cu procesul de indoctrinare, exista si o practica mai putin cunoscuta: recrutarea unor copii si adolescenti ca informatori ai Securitatii. "Partidul impreuna cu instrumentul sau coercitiv si de represiune, Securitatea, a fortat copiii sa isi toarne colegii si profesorii, a sadit in mintile fragede frica si neincrederea, a transformat scoala intr-un camp al luptei ideologice absurde, inventand pericole si dusmani imaginari", sustine CNSAS. Consiliul subliniaza ca recrutarea si contactarea initiala a copiilor de catre Securitate nu se putea realiza fara implicarea unor cadre didactice, precum directorul scolii sau dirigintele clasei. "Daca unii dintre profesori erau implicati in contactarea copiilor de catre Securitate, aceasta actiune se petrecea fara acordul si cunostinta parintilor. Mai mult, in angajamentul pe care erau pusi sa il semneze, copiii trebuiau sa declare ca nu vor discuta cu absolut nimeni despre relatia lor cu politia politica si despre informatiile pe care le vor furniza Securitatii", precizeaza CNSAS. Planul Securitatii din Vrancea: elevi recrutati din formatiile de teatru In acest sens, CNSAS a publicat documente din ianuarie 1989, intocmite de Inspectoratul Judetean Vrancea al Ministerului de Interne, care stabilea planul de lucru al Serviciului I "in problema "invatamint-tineret"" pentru intregul an. Obiectivul declarat era "apararea tineretului de influentele nocive ale cercurilor reactionare din strainatate" si "cunoasterea si prevenirea oricaror actiuni ostile" care puteau fi intreprinse de tineri sau cadre didactice. Documentul mentioneaza ca reteaua scolara din judet era "asigurata cu 9 informatori, 270 persoane de sprijin, din care 64 cadre didactice, 7 rezidenti, 25 surse cu aprobare (cadre didactice) si 11 gazde". Planul prevedea si supravegherea unor categorii largi de elevi si profesori. Printre persoanele vizate se aflau "descendentii semnalati cu aspecte de interes operativ", cadrele didactice considerate ca manifesta dezinteres pentru educatia elevilor, persoane cu "preocupari mistico-religioase", dar si "elevi considerati problema". De asemenea, erau urmarite cadre didactice si elevi cu "legaturi suspecte cu cetateni straini", dar si cadre didactice de nationalitate maghiara. Verificari in internate si tabere, inclusiv prin mijloace operative Supravegherea nu se limita la activitatea din scoli. Potrivit documentelor publicate de CNAS, internatele scolare urmau sa fie verificate lunar pentru identificarea unor presupuse "stari de spirit negative". In cazul taberelor scolare, Securitatea prevedea verificari directe pentru fiecare serie si folosirea unor "mijloace T.O.". Un alt punct al planului viza identificarea persoanelor care detineau aparate video si difuzau contra cost filme sau alte programe considerate "necorespunzatoare, indeosebi, pentru tineret". Securitatea urmarea, de asemenea, elevii si profesorii care calatoreau in strainatate. Documentul prevedea ca fiecare persoana sa fie "pregatita informativ la plecare" si sa poarte discutii la revenire, in scopul obtinerii de informatii "cu valoare operativa". Planuri pentru recrutarea tinerilor in Focsani, chiar inainte de Revolutie Un alt document prezentat de CNSAS, datat 30 octombrie 1989, este un "Plan de recrutare pentru incadrarea informativa a mediilor frecventate de tineretul neorganizat din Focsani". Securitatea urmarea recrutarea unor "persoane de sprijin" din locuri frecventate de tineri, precum cofetarii, discoteci, formatii de teatru sau grupuri care organizau programe video la domiciliu. In cazul formatiilor de teatru ale liceelor "Al. I. Cuza", "Unirea" si Liceului Industrial nr. 1 din Focsani, documentul prevedea recrutarea unor surse chiar din randul elevilor. In plan era trecut explicit: "un p.s. elev in problema arta-cultura la formatia de teatru Liceul UNIREA" si, similar, cate o persoana de sprijin pentru formatiile de teatru ale celorlalte doua licee. Desi documentele prezentate de CNSAS sunt din judetul Vrancea, institutia precizeaza ca toate aceste lucruri se petreceau sistematic in intreaga Romanie Socialista. "Mecanismul functiona orb si absurd, si avea menirea sa apere cu orice pret privilegiile unei oligarhii politice. Niciun pret nu era prea mare, nici macar cel al inocentei copiilor patriei", transmite CNSAS.