Politic-Social

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau in Romania, de la stadiul de propunere, trecand prin cel de decizie si pana la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se refera la circumstantele in care s-a nascut litigiul dintre Romania si producatorul de medicamente Pfizer, in urma caruia statul roman are de platit despagubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile in tara? In iunie 2020, Comisia Europeana a pus la punct un mecanism de achizitie centralizata a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producatorii lucrau deja, intr-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar inca nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele transe de vaccinuri, in functie de populatia tarii (cota pro-rata). Romaniei ii revenea o cota de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la randul sau, destul de rigid: odata oferta lansata, statele aveau la dispozitie 5 zile ca sa accepte oferta sau sa o refuze (opt-out). Daca o acceptau, trebuiau sa cumpere toata cantitatea alocata, nu cantitati mai mici. De asemenea, Comisia Europeana a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanti ai celor 27 de state membre. Din partea Romaniei, reprezentant a fost desemnat Catalin Tucureanu, cercetator la Institutul Cantacuzino si consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Satanatii. Pe 20 noiembrie 2020, in Romania s-a infiintat Comitetul National de Coordonare a Activitatilor privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat in subordinea Secretariatului General al Guvernului si in coordonarea prim-ministrului, destinat sa administreze intreaga problematica a campaniei de vaccinare. Presedinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghita, iar vicepresedinte Andrei Baciu, secretar de stat in Ministerul Sanatatii. Cum era aprobata achizitia vaccinurilor: decizia finala apartinea premierului Documentele obtinute de G4Media de la SGG contin o parte din corespondenta dintre Catalin Tucureanu, tandemul Valeriu Gheorghita - Andrei Baciu si Cabinetul primului ministru Florin Citu, intre sfarsitul anului 2020 si inceputul anului 2021, aferenta achizitiei mai multor transe de vaccinuri Pfizer si Moderna. Documentele descriu urmatorul traseu de achizitie. - Catalin Tucureanu participa la sedintele Comitetului European de Vaccinare si prelua de acolo informatiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile si in ce cantitati, preturi, calendare de livrare. De asemenea, in sedintele Comitetului European se discuta si despre perspectivele aparitiei de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Catalin Tucureanu punea toate aceste informatii intr-un document pe care il inainta catre CNCAV. - Valeriu Gheorghita si Andrei Baciu, presedintele si vicepresedintele CNCAV, intocmeau o nota de informare continand toate informatiile primite de la Catalin Tucureanu si o inaintau prim-ministrului Florin Catu si in atentia Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achizitia. - Premierul avea 5 zile la dispozitie in care sa ia o decizie: daca in acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeana considera ca achizitia a fost aprobata. Din documentele obtinute de noi rezulta ca premierul aproba in aceeasi zi achizitia, printr-o rezolutie "Da" sau "De acord", semnata si stampilata, fara sa mai astepte trecerea celor 5 zile. - Nota cu aprobarea premierului se transmitea inapoi catre CNCAV, prin SGG, iar apoi catre ministrul Sanatatii, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. In baza deciziei premierului, ministrul Sanatatii semna asa numitele "formulare de comanda" - documente continand cantitatile repartizate Romaniei, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate in comanda centralizata catre producatorii de vaccinuri. Se poate observa ca, asa cum a fost configurata institutional intreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achizitia de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era in amonte tinand de zona de propunere, iar ce era in aval de zona de implementare. Acest mecanism a functionat pana in mai 2022, cand CNCAV s-a desfiintat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sanatatii si integrate in programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns Romania in proces cu Pfizer si cum a fost ratata renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondenta purtata in 2023 intre ministrul Sanatatii de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciuca si ministrul de Finante, Marcel Bolos. Discutia se purta in legatura cu un contract de achizitie a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia sa asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat in mai 2021, in mandatul de premier al lui Florin Citu, cand ministru al Sanatatii era Ioana Mihaila. In decembrie 2022, ca urmare a faptului ca situatia epidemiologica se ameliorase simtitor, Comisia Europeana a demarat discutii cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat pana in 24 mai 2023, rastimp in care Comisia a tinut la curent autoritatile din statele membre cu evolutia discutiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau sa-l semneze primeau cantitati mai mici de vaccin decat cele stabilite initial, esalonate pe 4 ani, dar trebuiau totusi sa plateasca, la jumatate de pret, vaccinurile pe care nu mai doreau sa le primeasca. Termenul limita pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. In caz de refuz, statele primeau si erau obligate sa plateasca intreaga cantitate de vaccinuri contractate initial. Ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila, a refuzat initial atat sa respecte contractul initial, cat si sa accepte Amendamentul 5, conform unei adrese catre premierul Nicolae Ciuca din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeana sa gaseasca alte solutii, care sa nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arata ca, intre timp, fostul ministru al Sanatatii si-a mai nuantat pozitia. Intr-o informare pentru premierul Nicolae Ciuca din 9 mai 2023, cu 15 zile inainte de termenul-limita, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeana si Pfizer si solicita prim-ministrului sa aleaga una din cele doua variante disponibile pentru Romania: - Sa accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de putin peste 1 miliard de lei, din care aproape 300 de milioane platibili in patru ani. - Sa refuze Amendamentul 5, caz in care Romania urma sa plateasca imediat aproape 1,9 miliarde de lei. Premierul Nicolae Ciuca a pus pe document o rezolutie "SGG. Rog analiza si aviz DGJ" (Directia Generala Juridica - n.r.), dar o decizie nu a luat. Cel mai probabil, informarea ministrului Rafila a fost transmisa, prin SGG, si la ministerul Finantelor, condus atunci de Adrian Ciciu, dar acesta nu pare sa fi raspuns. A raspuns, in schimb, succesorul sau, Marcel Bolos - insa abia in septembrie, la patru luni dupa ce termenul limita expirase. In raspunsul sau, Marcel Bolos subliniaza ca alegerea uneia dintre cele doua variante "intra exclusiv in atributiile Ministerului Sanatatii", dar la final emite totusi o opinie: "Intrucat ambele variante presupun cheltuieli suplimentare, opinam ca alegera Variantei I are un impact mai mic asupra deficitului bugetului". Era insa prea tarziu. Statul roman ratase termenul limita la care Comisia Europeana astepta un raspuns. Romania a ramas in conditiile contractului initial, nu a platit banii, iar Pfizer a deschis proces la Bruxelles, pe care statul roman l-a pierdut. Reactia lui Vlad Voiculescu: "Lantul de decizie a fost la nivelul Guvernului, nu al Ministerului Sanatatii" Fostul ministru al Sanatatii, Vlad Voiculescu, spune ca dupa mai bine de 5 ani, adevarul iese la iveala - simplu si clar, cu documente. "Lantul de decizie: 1. colonelul Gheorghita ii propunea lui Florin Citu sa cumpere vaccinuri (formularea folosita "analizati oportunitatea achizitiei"). 2. Florin Citu decide si pune rezolutie pe document "De acord". 3. colonelul Gheorghita (prin subordonatul sau din cadrul MApN) facea apoi ce a decis Citu, seful sau direct. Documentele sunt acum publice", scrie Voiculescu pe Facebook. El vine si cu un exemplu: "Pe 11 ianuarie 2021, domnii Valeriu Gheorghita si Andrei Baciu transmiteau catre Premierul Citu NOTA referitoare la achizitia suplimentara de vaccinuri impotriva COVID-19. In nota, cei doi - in calitate de Presedinte si respectiv Vicepresedinte al CNCAV - solicita premierului "analizati oportunitatea achizitiei" de vaccinuri covid 19. Domnul Citu, premierul, aproba acele note, le semneaza, iar Secretariatul General al Guvernului transmite aceasta aprobare catre CNCAV, care implementeaza decizia - printr-un angajat MApN (subordonatul lor, consilier stiintific in cadrul CNCAV si consilier onorific al domnului Baciu si subordonat al domnului Gheorghita in CNCAV). Acesta a fost lantul de decizie. Asa s-a nascut obligatia Romaniei de a cumpara acele vaccinuri"; explica Voiculescu. A fost o "afacere" strict PNL- MApN. Voiculescu: au crezut ca vor fi eroi, supermanii care au biruit pandemia Potrivit acestuia, ministrul Sanatatii a fost "complet exclus din circuitul informational si din cel de decizie". "A fost o afacere strict PNL- MApN. Si asta nu a fost ceva intamplator - au crezut ca vor fi eroi, supermanii care au biruit pandemia. Cand acele contracte semnate - cu obligatii clare - trebuiau deja implementate si vaccinurile trebuiau sa soseasca pe baza unei fise de comanda, au venit la mine sa semnez. Am refuzat atunci sa semnez ceva despre care nu fusesem nici macar informat si am dus lucrurile in sedinta de guvern, prin memorandumuri, asa cum se face. Asa a aflat guvernul Romaniei ce decisese Citu. La mijlocul lui martie (10.03), cand decizia fusese luata de Citu cu doua luni inainte (11.01) si devenise obligatie certaa Romaniei cu o luna inainte (mijloc de Februarie). Sedintele de guvern sunt inregistrate iar luarile mele de cuvant au fost clare. Am solicitat de 5 ani incoace ca inregistrarile sau macar stenogramele acelor sedinte sa devina publice", adauga Vlad Voiculescu.