Politic-Social

Pentru a nu se crede ca avem o "versiune noua", inca una, asupra evenimentelor de atunci, am lasat interviul, asa cum s-a desfasurat. Singurele interventii au fost facute la subtitluri. "Ion Iliescu a condus represiunea din iunie 1990" Rep: Dle Voinea, va multumim ca ati dat curs invitatiei noastre asupra evenimentelor din iunie 1990. Toata lumea cunoaste faptul ca dumneavoastra sunteti primul procuror militar al Romaniei, sau popular spus "tatutul" dosarului legat de Mineriada din 1990. Oficial ati ramas ca persoana care a generat si dus pina la capat acel dosar. Prima noastra intrebare suna asa: ce se stie, sau ce nu s-a vrut a se sti despre acest doar, chiar si acum, la acest moment al dialogului nostru?! Voinea: Eu cred ca, in acest dosar s-au administrat exact probele si mijloacele de proba a evenimentelor care s-au petrecut atunci. Mai mult decat atat acestea sunt reveletoare pentru cei care raspund de aceste lucruri, ori fapte! Cand afirm astea ma refer in primul rand la un jurnal al actiunilor de lupta; pe care eu unul l-am anexat acestui dosar. Jurnalul a fost tinut de catre generalul Schiopu si-n care in zilele de 13-16 iunie 1990 erau consemnate absolut toate ordinele date, dar si discutiile avute cu seful statului de atunci, Ion Iliescu. Vreau sa va ofer un singur exemplu; pentru ziua de 13 iunie. Acolo, acesta consemneaza cum ca , la ora X a sunat domnul presedinte Ion Iliescu si i-a cerut sa actioneze cu 100 de soldati, impotriva civililor , in zona ex magazinului copiilor! La o ora de la acest ordin primit, stiu ca generalul respectiv a consemnat faptul ca, domnul presedinte a revenit cu noi ordine: 12 TAB-uri sa actioneze in zona ministerului de interne. Exact in zona aceea s-au inregistrat victime, daca nu ma insel am avut 6 morti. La un moment dat, acelasi presedinte de atunci i-a solicitat sa actioneze cu "gaze lacrimogene". Atunci, reactia generalului a fost una de curaj; raspunzandu-i ca"nu este cazul sa folositi armata"! Dar, I.Iliescu a tot insistat. Si tot asa; intr-un astfel de jurnal au fost consemnate, cum se spune negru pe alb, ordinele date de catre Iliescu pentru represiune. Si atunci va intreb: in aceste cazuri, scrise, mai trebuie martori, la atatia ani scursi?! Nota bene bene, acesta este un mijloc de proba oficial si din care rezulta clar cine a condus represiunea! "Minerii au stat in unitati si alti ofiterii erau in locul lor" Rep: Si totusi, de ce considerati ca, avand astfel de probe, dupa atitia ani un astfel de dosar a fost retrimis inapoi?! Adica, ca sa nuantam nitel... toti se asteptau ca, atata timp cat este Ion Iliescu acest dosar sa fie plimbat. Dar azi, cand personajul principal nu mai este?! D.Voinea: Dar nu numai asta. Tot in acel dosar, eu am facut cercetari cu ce s-a intamplat la fiecare sediu de partid. Caci minerii nu stiau ei, unde se aflau sediile partidelor sau ale diferitelor redactii de ziar! Asa am aflat ca acestia au fost condusi de catre cadre al SRI, la sediile acelor partide care erau in opozitie cu cele al FSN-ului si i-au atacat provocand pagube sub diverse forme. Im dosar exista si o evaluare a acestor pagube. Si de parca toate acestea nu ar fi fost de ajuns, pe linga mineri au fost chemati si alte grupuri de muncitori: de la Alba Iulia; de la Filipestii de Padure; din Bucuresti... de la marile intreprinderi. Atunci, productia a stagnat; ia ganditi-va la faptul ca, numai din V. Jiului au plecat aparoape 10.000 de oameni. Iar acestia au fost platiti ca si cum ar fi lucrat. Dar nu numai ca au fost platiti, dar au primit si prime pentru ca au "huzurit" aici, la Bucuresti, in acele zile. Tot cu acea ocazie am mai descoperit si faptul ca, din randul minerilor, la ordinul generalui Stanculescu au ramas cca 1000 de mineri la Armata 1, ei fiind inlocuiti . Toti acei mineri au fost bagati in unitate si pusi in drepturi; li s-au dat si efecte militare de imbracaminte. Iar lampasele si uniformele lor de mineri au fost luate de catre cei pe care i-am vazut noi la televizor, cum ca bateau lumea pe strada! Rep: Deci, aia, minerii stateau in unitati?! D.Voinea: Da,aia stateau bine mersi in unitate. Am aflat toate acestea, ceva mai tirziu, cand am facut rost si de tabel. Iar asta, pentriu ca, la un moment un miner a fost folosit sa atace sediul PNT-ului pentru a distruge. Iar cei care-i conduceau le-au ordonat ca documentele sa ramana lor, iar banii gasiti sa-i imparta minerii cu acei ofiteri.Totul a continuat la o casa conspirativa din Pta Roseti. Minerul a baut atat de bine incat a plecat cu bani straini in buzunare, chiar in unitate. Cei de acolo s-au sesizat si au facut un fel de raport si de acolo a plecat descoperirea ulterioara. Rep: Doar aceste mijloace de proba sunt in acel dosar, sau avem si alte elemente?! Voinea: In afara de aceste elemente, la un moment dat am stat in V. Jiului cam o luna de zile. Am mers la gurile de mina ca sa audiem minerii care au venit in Bucuresti. Mai aveam cu mine un dosar si cu bunurile luate prin violenta de la jandarmi, din Bucuresti. Asa se face ca, atunci cand au ajuns acasa toti aveau in mina ; ba o casca de scutier, ba un chipiu de jandarm. Intr-un cuvant efecte militatre. Care aceste efecte, prin prisma mea de procuror militar eram obligat sa le recuperez! Stiu ca atunci am luat legatura cu M. Cozma care a fost de acord a recupera aceste lucruri, dar contra lampaselor "uitate" la ofiterii de acolo, de atunci! Asa am aflat si ca 1000 de lampase, pe care ei le aveau in inventar erau ramase in Bucuresti. Si asa s-au recuperat.... pe principiul "trocului, in natura"! Le-au dus in Petrosani, la sediul sindicatului lui Cozma, de la Casa de Cultura. "Cozma trebuia sa fie noul guvernator a V. Jiului" Rep: Si totusi rolul lui Cozma... Voinea: Da, atunci i-am luat la interogatorii pe toti care au fost, asa am aflat cum au fost dusi mai intai la Sala Polivalenta, apoi...la un moment dat, chiar Cozma s-a opus sa-i tot ia... Deci, Cozma nu a avut nici o legatura cu treburile astea, pentru ca el se opunea a mai da oameni. Chiar tin minte ca era vehement impotriva luarii oamenilor sai, fiind chiar vocal: "Unde-i luati; unde-i duceti?!" Rep: Deci se naste o alta intrebare, oarecum fireasca: il considerati pe Cozma o victima, sau un partas la evenimentele de atunci; in sensul negativ?! Voinea: Nu, Cozma, atunci a cochetat cu Puterea, dar asta pina la un punct. Nu stiu cati mai stiu, daca stiu... dar lui Cozma i s-a promis ca zona aceea, a V. Jiului va fi o zona independenta. Iar el va fi numit Guvernator... In acest sens au existat facute si acte. Rep: Adica, ceva pe model soviectic, sau rusesc?! D.Voinea: Da... acolo urma sa fie o zona independenta si el urma a fi Guvernator! Pentru toata aceasta chestiune el a fost adus in Bucuresti, pentru a fi pregatit. Iar aici, toata lumea cunoaste ce s-a intimplat. S-a renuntat la el, pentru ca important era sa-l ia de acolo, de langa mineri. Ca o concluzie, una strict personala si profesionala, nu as putea spune ca Cozma este o victima, nici alteceva; dar a cochetat cu Puterea. Iar asta l-a si costat. Deci atunci, Puterea a vrut sa se foloseasca si s-a folosit de mineri, numai ca cei care s-au folosit de aceasta chemare a minerilor , nu erau din aceeasi "tabara" ca a lui M.Cozma. Ci erau de la seful statului; de atunci! "Stanculescu, Voican si Eftimescu au venit special pentru a stabili modul in care vor ataca piata Universitatii!" Rep: Unii au spus ca, nu numai Ion Iliescu s-ar fi folosit; ci chiar si cumnatul lui Roman.... Voinea: Dar, nu numai acesta; era si Gelu Voican. Va spun ceva, in premiera, pentru dvs: inainte de a veni minerii in Bucuresti... lucru documentat de mine in dosar; acesta umbla insotit de catre geal Stanculescu prin Pta Universitatii, aproape seara de seara! Si au adus cu ei citiva lideri de acolo, care urmau sa-i mobilizeze pe mineri; iar acestia au fost cazati la hotel Bucuresti. Acolo am gasit registrul cu ei, cu toti; cu Eftimescu si care au venit special pentru a stabili modul in care vor ataca piata Universitatii! Rep: Eftimescu, generalul de la Revolutie?! Sau alt personaj.... D.Voinea: Nu, nu generalul de la Revolutie; ci un lider al minerilor! Exista la dosar intreaga lista, cu toti cei care au studiat; dar si ce si cum urma sa fie "executat" in Pta Universitatii.