×

Accesează contul My Orange

Cultura si divertisment

Două stele masive ar putea hrăni în secret gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee

Două stele masive ar putea hrăni în secret gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee

Astronomii au găsit o posibilă sursă pentru norii de gaz misterioși care se mișcă în apropierea găurii negre supermasive din centrul galaxiei noastre.

21.11.2026, 03:18 Sursa: mediafax.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Conform unui studiu condus de Institutul Max Planck pentru Fizica Extraterestra (MPE), norii ar proveni dintr-o pereche de stele masive, ale caror vanturi puternice se ciocnesc si creeaza aglomerari dense de materie, scrie sciencedaily.com. Aceste aglomerari ar putea ajunge, in timp, sa hraneasca gaura neagra Sagittarius A*. O regiune aglomerata si activa In centrul Caii Lactee se afla Sagittarius A* (Sgr A*), o gaura neagra supermasiva inconjurata de stele, gaz si praf, intr-o zona dominata de forte gravitationale intense. Pentru cercetatori, este un loc potrivit pentru a studia cum se misca materia in apropierea unei gauri negre si de unde provine materialul care ii intretine activitatea. In ultimele doua decenii, observatiile in infrarosu au descoperit mai multi nori mici si densi de gaz care se deplaseaza in apropiere de Sgr A*. Oamenii de stiinta nu au reusit insa sa stabileasca de unde vin si cum se formeaza. De la G2 la "fluxul G1-2-3" Prima descoperire majora a venit in 2012, cand a fost identificat G2, un nor compact de gaz ionizat, cu o masa de cateva ori mai mare decat cea a Pamantului. Norul emite lumina specifica hidrogenului si heliului, ceea ce indica gaz fierbinte amestecat cu praf. G2 urmeaza o orbita foarte alungita in jurul lui Sgr A* si are o prelungire slaba in urma sa, numita G2t. Curand dupa aceea, cercetatorii au recunoscut in observatii mai vechi un obiect asemanator, G1, aflat pe o traiectorie apropiata. Asemanarile au sugerat ca G1, G2 si G2t nu sunt obiecte independente, ci zone mai dense dintr-un curent continuu de gaz. Chiar si diferente mici de densitate pot face ca un asemenea curent sa para impartit in nori separati, pentru ca luminozitatea gazului creste proportional cu patratul densitatii. Mai recent, astronomii au observat cum gazul din coada lui G2 se aduna intr-un alt nor compact, pe o orbita similara. Impreuna, norii formeaza un curent numit "G1-2-3". Acesti nori ar putea avea un rol important in sustinerea gaurii negre. Calculele arata ca ar fi suficient ca o masa echivalenta cu cea a Pamantului sa ajunga la Sgr A* o data la zece ani pentru a mentine nivelul actual de activitate al acesteia. Aflarea modului in care se formeaza norii ar putea explica deci de unde isi primeste gaura neagra hrana. Urmarirea norilor pana la sursa Pentru originea norilor fusesera propuse mai multe explicatii: vanturile puternice ale stelelor masive, explozii stelare de tip nova sau gaz smuls de gravitatia gaurii negre din alte obiecte. Echipa condusa de MPE a folosit doua spectrografe in infrarosu, SINFONI si ERIS, ambele dotate cu optica adaptiva pentru imagini mai clare. Cercetatorii au analizat o linie de emisie a hidrogenului, numita Brackett-ᅫ, au masurat pozitiile si vitezele norilor si au reconstituit traiectoriile acestora in jurul lui Sgr A*. Rezultatul a fost surprinzator: G1, G2 si G2t se misca pe orbite cu aproape aceeasi forma si orientare. Ar fi extrem de improbabil ca trei nori fara legatura intre ei sa aiba caracteristici orbitale atat de apropiate, ceea ce indica o origine comuna. Suspectul: un sistem binar de contact Prin reconstituirea miscarii norilor, inclusiv a vitezelor pe directia de vizare, cercetatorii au identificat o sursa probabila: IRS 16SW, un sistem binar de contact format din doua stele masive aflate la distanta extrem de mica una de alta. Perechea face parte dintr-un disc de stele tinere care se roteste in sens orar in jurul lui Sgr A*. Pozitia si miscarea sistemului explica plauzibil curentul de gaz, iar chiar si micile diferente dintre orbitele norilor pot fi puse pe seama miscarii celor doua stele una in jurul celeilalte. Simularile pe calculator care modeleaza curgerea si interactiunea gazului sustin aceasta explicatie. Conform modelelor, vanturile stelare puternice ale sistemului pot lovi materialul din jur si pot genera o unda de soc in zona dintre stele. Gazul se acumuleaza si se comprima, apoi formeaza concentratii dense care se pot desprinde din sistem. Norii compacti astfel eliberati pot calatori spre interior pe traiectorii asemanatoare cu cele observate in curentul G1-2-3. Un singur sistem binar ar putea deci produce mai multi nori, pe orbite apropiate. O noua pista despre hranirea gaurilor negre supermasive Descoperirea sugereaza ca stelele masive din apropierea centrului galactic ar putea furniza un flux continuu de gaz capabil sa alimenteze Sgr A*. Gaura neagra nu ar depinde doar de materialul care se afla deja in jurul ei, ci ar putea primi gaz proaspat din vanturile stelelor din apropiere. Rezultatele leaga mai multe procese importante din astronomie: evolutia stelelor masive, miscarea si comprimarea gazului si aprovizionarea gaurilor negre supermasive cu materie. Prin identificarea unei surse posibile pentru norii din jurul lui Sgr A*, cercetatorii propun o noua modalitate prin care stelele ar putea sustine activitatea gaurii negre din inima galaxiei noastre. Studiul, intitulat "The gas streamer G1-2-3 in the Galactic center", a fost publicat in 2026, in volumul 707 al revistei de specialitate (articolul A79).

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare