Economic

Conceptul a fost dezvoltat de James Van Geelen, CEO al firmei de investitii Citrini, impreuna cu antreprenorul Alap Shah. Acestia au redactat un document fictional, prezentat ca fiind scris in iunie 2028, care analizeaza cauzele unei presupuse "crize globale a inteligentei", scrie Euronews. Potrivit autorilor, problemele ar incepe in 2026. Firmele vor adopta masiv sisteme AI autonome, capabile sa rezolve sarcini complexe fara interventie umana. Contrar asteptarilor, cele mai afectate ar fi profesiile care necesita inalta calificare, precum programarea, cercetarea si analiza de date. Desi deciziile de a inlocui oamenii cu AI ar fi justificate economic pentru fiecare firma in parte, rezultatul la nivel global ar putea fi unul dezastruos. Mecanismul crizei: automatizarea si declinul veniturilor Scenariul descrie un cerc vicios: pentru a ramane competitive, companiile investesc masiv in tehnologie, ceea ce duce la noi concedieri. Specialistii din sectorul administrativ ("white-collar") ar fi fortati sa accepte joburi mai slab platite sau chiar munci fizice. Aceste lucruri ar duce la o prabusire a nivelului salarial general. Proiectia indica faptul ca economia SUA ar putea intra in recesiune la jumatatea anului 2027. Pana in 2028 rata somajului chiar ar putea depasi un prag sensibil, de 10%. Aceasta instabilitate, cuplata cu datoriile gospodariilor, ar putea genera o criza financiara similara cu cea imobiliara. Un semnal de alarma: dominanta agentilor AI in viata de zi cu zi Pana in 2027, autorii prevad ca sistemele AI vor functiona permanent pe dispozitivele utilizatorilor. Ele vor gestiona aproape tot, de la scrierea de cod pana la planificarea bugetelor personale. Desi vor aparea ocupatii noi, cum ar fi expertii in siguranta AI sau inginerii de prompturi, acestea nu vor fi suficiente ca numar sau venituri pentru a compensa pierderile masive din piata traditionala a muncii. Documentul anticipeaza aparitia unor proteste de amploare, precum miscarea "Occupy Silicon Valley", indreptate impotriva gigantilor tehnologici. In acelasi timp, guvernele s-ar vedea obligate sa mareasca ajutoarele sociale, in ciuda faptului ca veniturile din impozitarea muncii ar scadea considerabil. Decalajul dintre viteza inovatiei si lentoarea reactiilor politice ar putea agrava acest soc social. Van Geelen si Shah subliniaza ca acest scenariu reprezinta un avertisment menit sa stimuleze dezbaterea publica, si nu o prognoza garantata. Mesajul central este ca inteligenta artificiala transforma economia intr-un ritm accelerat. Marea provocare a viitorului apropiat este nivelul de pregatire a institutiilor pentru a gestiona aceasta inevitabila tranzitie.