Economic

Dupa izbucnirea razboiului din Iran, la 28 februarie, livrarile de petrol prin Stramtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agentiei Internationale pentru Energie, situatia a generat cea mai mare perturbare a pietei petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni sa reevalueze dependenta de combustibilii fosili importati si sa caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews. In acest context, pe langa energiile regenerabile si energia nucleara clasica, atentia se indreapta tot mai mult spre energia obtinuta din fuziunea nucleara. Ce este energia de fuziune Energia nucleara poate fi obtinuta prin doua procese: fisiunea nucleara si fuziunea nucleara. Fisiunea este tehnologia utilizata in centralele nucleare actuale si presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea functioneaza invers: energia este produsa prin unirea nucleelor unor atomi usori. Potrivit Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multa energie per kilogram de combustibil decat fisiunea si de aproape patru milioane de ori mai mult decat arderea petrolului sau carbunelui. In plus, fuziunea nu produce emisii de CO2 si nu genereaza deseuri radioactive de lunga durata. Proxima Fusion si tehnologia stellarator Una dintre companiile europene care dezvolta aceasta tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondata in 2023 si desprinsa din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvolta reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numita "stellarator". Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizeaza reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor si folosesc campuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferenta consta in modul in care plasma este stabilizata in interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat si construit, dar pot functiona continuu si ofera o stabilitate mai mare a plasmei. Proxima Fusion dezvolta in prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa daca reactorul poate produce la fel de multa energie cat este necesar pentru a mentine reactia de fuziune. Planul companiei este ca Alpha sa devina operational la inceputul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma sa devina prima centrala comerciala de fuziune din lume. Compania intentioneaza sa construiasca centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, in Germania. Germania investeste miliarde in fuziunea nucleara Germania a renuntat complet la energia nucleara de fisiune in aprilie 2023. Guvernul german incearca acum sa accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. In 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste doua miliarde de euro pana in 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Sustinatorii proiectului considera ca fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economica majora, mai ales intr-un context in care continentul dispune de putine resurse energetice naturale. Nu toti expertii sunt insa convinsi ca fuziunea va deveni rapid o solutie economica. Un studiu publicat recent in revista Nature Energy arata ca estimarile privind scaderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului sustin ca dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decat se estimeaza in prezent. In aceste conditii, energia de fuziune ramane o tehnologie promitatoare, dar inca departe de a deveni o solutie comerciala pentru criza energetica a Europei.